Surprize de la PMB: turn de 45 de metri la intersecţia Căii Dorobanţi cu Mihai Eminescu

Sorin Oprescu
Sorin Oprescu (Epoch Times România)

Primăria Bucureşti (PMB) a organizat vineri o dezbatere publică pe tema unor proiecte urbanistice super contestate, ce urmează a fi supuse spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Un turn de 45 de metri înălţime la intersecţia străzilor Calea Dorobanţi cu Mihai Eminescu, un bloc de patru etaje pe strada Maxim Gorki, din cartierul Primăverii, şi un cartier de turnuri de 11-14 etaje în zona Progresul, în incinta fostei fabrici Ventilatorul sunt proiectele dezbătute.

Plouă cu acuzaţii împotriva PMB

Cei prezenţi la dezbateri, bucureşteni ce vor fi direct afectaţi de construcţia proiectelor şi reprezentanţi ai ONG-urilor s-au arătat împotriva proiectelor şi au acuzat primăria de o întreagă serie de ilegalităţi.

Dezbaterile au fost prefigurate de semnalarea unor probleme generale în activitatea PMB. A fost semnalat faptul că PMB a reuşit cumva să transforme consultarea cetăţeanului, obligatorie conform legii, într-un act golit de conţinut. Există o lege (nr. 281/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2003) care specifică faptul că autoritatea publică trebuie să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi procesul de elaborare a celor normative, a reamintit preşedinta asociaţiei Pro DoMo, Roxana Wring, însă felul în care PMB "consultă" şi informează cetăţenii nu are nimic de-a face cu spiritul acestei legi.

În primul rând, PMB îşi publică informările într-un limbaj tehnic, din care cetăţenii nu înţeleg nimic, deşi legea antemenţionată stipulează clar că limbajul informărilor trebuie să fie unul uşor de înţeles pentru cetăţeni, a atras atenţia Roxana Wring.

A mai fost contestat şi felul în care PMB alege, strategic, momentul postării proiectelor susceptibile să ridice probleme pe site. Primăria Municipiului Bucureşti a pus în dezbatere publică 5 proiecte de hotărâri vizând construcţii foarte controversate în perioada sărbătorilor de iarnă, când primăria era închisă.

Mai mult, Primăria nu ia în considerare observaţiile cetăţenilor şi ale ONG-urilor, iar dezbaterile cu cetăţeni nu sunt urmate, în genere, de nimic. Rapoartele informării şi consultării publice în cazul acestor proiecte, aşa cum sunt întocmite de primărie, nu spun absolut nimic relevant despre ce gândesc cetăţenii şi societatea civilă.

Roxana Wring a mai atras atenţia că Primăria nu identifică şi nu notifică cetăţenii cu privire la construcţiile ce urmează să se ridice în zonele în care aceştia locuiesc, invocând că nu poate face acest lucru, deşi primăriile din alte oraşe din ţară reuşesc.

Blocul de 45 de metri din zona Dorobanţi - Broşteanu - Eminescu a fost cel mai controversat proiect aflat pe lista de dezbateri PMB.

Turnul ar urma sa fie în imediata vecinătate a unor monumente istorice din Calea Dorobanţi şi strada Eminescu. Peste 1000 de vecini au semnat mai multe memorii împotriva proiectului, la fel şi parohia cartierului s-a declarat împotriva proiectului ce ar presupune, "printre altele", şi construcţia unui Cazinou.

Roxana Wring a semnalat faptul că PMB, reprezentată de Sorin Oprescu, a semnat în 2012 o convenţie cu proprietarul viitorului turn, firma Rubin Gold, în urma convenţiei primăria devenind iniţiatorul acestui proiect, care a devenit astfel "de interes public". Reprezentanţii primăriei n-au putut să justifice în virtutea cărei raţiuni a devenit un cazino proiect de interes public, însă un fapt rămâne un fapt.

O explicaţie pentru această convenţie dă însă HotNews.ro: după modificarea Legii Urbanismului în 2011, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privaţi nu mai puteau iniţia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate. În 2012, pentru a debloca proiectul, Primăria Capitalei a încheiat o convenţie cu Rubin Glod 2004, municipalitatea devenind iniţiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii Urbanismului, în acel moment, investitorii privaţi nu puteau iniţia Planurile Urbanistice Zonale decât în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de producţie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. În acest proiect nu se regăseşte niciuna dintre aceste funcţiuni. Între timp, Legea Urbanismului s-a modificat din nou şi investitorul a putut obţine aprobările necesare, informează HotNews.ro, iar convenţia a dispărut de pe site-ul primăriei şi niciunul dintre reprezentanţii PMB aflaţi la dezbateri nu a dat un răspuns cu privire la necesitatea ei.

Mai merită remarcat faptul că blocul turn al firmei Rubin Gold a fost prevăzut a avea o înălţime de 45 de metri, în timp ce regimul maxim de înălţime în zonă este de un P + 3, P + 4, conform celor prezenţi la dezbateri.

Vecinii viitorului bloc turn mai reclamă faptul că traficul va fi aruncat în aer, locurile de parcare vor dispărea, la fel şi zona verde. Cel mai mult îi deranjează însă vecinătatea unui cazino, nedorind ca zona lor să fie tulburată de persoanele pe care acest gen de locaţii le atrag.

La toate aceste acuze, reprezentantul Rubin Gold prezent la dezbateri a răspuns însă că firma sa nu va mai face cazinoul şi că turnul (proiectat de arhitectul Dorin Ştefan) va fi "foarte frumos". Cât despre destinaţia finală a clădirii, a afirmat că nu se cunoaşte în totalitate, beneficiarul se va mai gândi. Deocamdată sunt prevăzute galerii comerciale, sală de conferinţă, birouri, restul urmând a fi stabilit ulterior.

Faptul că destinaţia "cazinou" figurează în acte este, desigur, irelevant.

Rubin Gold 2004 s-a înfiinţat în 2004, avându-i ca asociaţi pe Mariana Claudia Sterpu şi pe fratele ei, Cristian Ionel, şi având ca principal obiect de activitate jocurile de noroc. În 2007, fraţii Sterpu s-au retras din firmă, lăsând locul firmei cipriote Brightmission Holdings Limited, cu sediul in Nicosia. Reprezentantul firmei cipriote era Shamir Alon, conform Hotnews. Cu aceasta ocazie, pariurile şi jocurile de noroc au devenit activitate secundară, iar obiectul principal de activitate al firme a devenit cumparare si vanzare de bunuri imobiliare.

Investitorul Rubin Gold 2004, firmă cu un capital social de 200 de Ron are, conform datelor financiare ale firmei, un singur salariat, care a realizat o cifra de afaceri de 1.488.498 şi pierderi de - 8.432.620 la finele lui 2012.

Cel de al doilea proiect dezbătut la primarie a fost cel al blocului din Maxim Gorki, viitorul sediul al firmei ASTALDI, unul dintre principalii contractori în domeniul construcţiilor ai PMB.

Vecinii viitorului proiect reclamă mai multe ilegalităţi, principala lor nemulţumire legându-se însă de faptul că noul imobil va adăposti birouri, în timp ce în vecinătate sunt doar locuinţe.

Vecinii mai reclamă o serie întreagă de ilegalităţi, cele mai grave fiind faptul că pentru proiect s-ar fi emis 5 certificate de urbanism, fiecare conţinând alte informaţii şi faptul că ASTALDI ar fi minţit în privinţa destinaţiei clădirii, declarând ca destinaţie birouri pentru profesii liberale, nu sediu de firmă, primăria PMB nesesizându-se în privinţa acestui aspect.

În plus, oamenii mai reclamă distrugerea zonei verzi, faptul că locurile de parcare vor dispărea etc.

Însă, nu doar pe Maxim Gorki se distruge zona verde, se pare că aceasta este o problemă generalizată în zonele de lux din Bucureşti, în zona Kieseleff. Se fac o mulţime de afaceri în cartierul bucureştean de lux, o mulţime de loturi se desfac, au loc dezmembrări şi relotizări, iar spaţiul verde dispare, fără ca primăria să sesizeze nimic, a remarcat Dan Trifu, preşedinte Ecocivica.

Ultimul pe lista de discuţii a fost proiectul cartierului de turnuri din zona Răzoare - Progresul, strada Nuţu Ion.

Conform PUZ-ului pus în dezbatere publică, beneficiarii, firmele Ventilatorul Real Estate şi Universal Royal Invest, intenţionează să construiască un ansamblu de blocuri de 11-14 etaje pe o suprafaţă de 80.000 mp de teren, în incinta fostei fabrici Ventilatorul.

Nu au existat vecini care să se opună proiectului, construcţia urmând a se ridica pe un teren aproape viran, însă reprezentanţii ONG-urilor prezenţi în sală au adus în discuţie faptul că Planul Urbanistic Zonal pentru nodul de circulaţie Răzoare, care reglementa şi acest teren, a expirat, şi au ridicat problema traficului generat de acest ansamblu de turnuri.

Dezbaterile nu s-au finalizat într-o notă de mare optimism. Nici cetăţenii care ar fi direct afectaţi de proiecte, nici reprezentanţii ONG-urilor nu şi-au făcut mari iluzii cum că Primăria va ţine cont de părerea lor. Conform legii însă, după încheierea dezbaterii, la maxim 10 zile, concluziile ar trebui să fie afişate pe site-ul primăriei, pentru ca cetăţenii să vadă cum se preiau comentariile lor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne