Războiul Rece asiatic: Ameninţarea conflictului din Asia este mai mare decât a războiului împotriva terorii - EXCLUSIV

Forţele armate ale alianţei ASEAN.
Forţele armate ale alianţei ASEAN. (youtube.)

Lumea s-ar putea concentra acum pe ”războiul împotriva terorii”, însă cursa înarmării din nord-estul Asiei reprezintă o ameninţare chiar mai mare la adresa stabilităţii globale, a declarat profesorul Desmond Ball, un expert senior în securitate şi apărare din cadrul Universităţii Naţionale Australiene (ANU).

Fost şef al Centrului pentru Studii Strategice şi Apărare, profesorul Ball este o figură proeminentă când este vorba despre probleme de securitate. Expertiza profesorului Ball în sisteme de control şi comandă, care au legătură cu războiul nuclear, este la baza îngrijorărilor sale privind Asia de Nord-Est.

”Asia de Nord-Est a devenit acum cea mai tulburătoare parte de pe glob”, a declarat Ball într-un interviu exclusiv pentru Epoch Times.

China, Japonia şi Coreea de Sud – ţări care sunt ”motoare economice ale economiei globale” – sunt prinse într-o cursă a înarmării de proporţii nemaiîntâlnite, presărată cu ”activităţi militare foarte periculoase”, a declarat acesta.

Spre deosebire de cursele înarmării din timpul Războiului Rece, totuşi, nu există niciun mecanism care să constrângă amplificarea militară din Asia.

”Într-adevăr, dinamica amplificării ar putea să se transforme foarte rapid şi puternic într-un conflict pe scară largă, inclusiv un conflict nuclear”, a declarat profesorul Ball. ”Se întâmplă în timp ce vorbim”.

Cursa Înarmării

Cheltuielile militare din Asia au crescut gradual de-a lungul ultimului deceniu. Potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm, China este acum ţara care investeşte cea mai mare sumă în armată după Statele Unite, cheltuind aproximativ 188 de miliarde de dolari în 2013.

Japonia şi Coreea de Sud sunt de asemenea printre primele 10 ţări din lume din punct de vedere al investiţiilor militare. Dacă sunt incluse Coreea de Nord şi Taiwanul, ţările din nord-estul Asiei constituie aproximativ 85% din totalul investiţiilor în armată din Asia.

Dar mai tulburătoare este motivaţia din spatele achiziţiilor, susţine Ball.

”Motivul principal al achiziţiilor, fie că sunt distrugătoare de luptă aeriene, rachete sau submarine de apărare, este doar pentru a egala ceea ce alte (ţări) achiziţionează”, a declarat acesta.

În timp ce susţine că era de aşteptat ca Japonia să înceapă modernizarea militară, acesta afirmă că provocările militare ale Chinei sunt cele care alimentează masarea actuală de armament din regiune.

Anul acesta, China a pretins toată Marea Chinei de Sud şi a amplificat disputele teritoriale cu Vietnamul, Filipine şi Malaezia.

Ceea ce a început prin conflicte între localnici şi bărcile de pescuit sau ale marinei chineze, s-a transformat acum într-o ocupare teritorială – China construieşte insule în zonele stâncoase contestate din Marea Chinei de Sud.

Ca un semn al evenimentelor ce vor urma, South China Morning Post a raportat în iunie: ”China caută să-şi extindă cea mai mare aparatură în Spratly Islands transformând-o într-o insulă artificială, cu un aeroport şi port complet, astfel încât să-şi poată proiecta mai bine puterea militară în Marea Chinei de Sud”.

Potrivit mass mediei filipineze, insula artificială se află în interiorul Zonei Exclusive Economice de 321 de kilometri a Filipinelor.

Profesorul Ball spune că atitudinea Chinei în Marea Chinei de Sud este provocatoare, dar ”comparativ cu proporţia lucrurilor despre care vorbeam, asta este mai nimic” dacă ne uităm la conflictele din Asia de Nord-Est, unde China şi Japonia se ciocnesc în jurul insulelor Senkaku, care sunt administrate de Tokyo dar pretinse de Beijing.

Cu privire la unul dintre conflictele desfăşurate în jurul insulelor nipone, Ball susţine că: ”Vorbim despre paşi concreţi către un război nuclear – submarine şi rachete”.

Activitatea celor două ţări în regiunea insulelor Senkaku s-a amplificat până în punctul în care, uneori, există ”cel puţin 40 de aparate de zbor” zburând deasupra zonei contestate, a explicat acesta.

Alarma privind insulele Senkaku a fost declanşată anul trecut în ianuarie, când o navă militară chineză şi-a antrenat radarul de control al atacurilor pe un distrugător japonez. Incidentul a determinat ca Ministerul nipon al Apărării să publice incidentul şi să dezvăluie un alt incident anterior, în care o fregată chineză şi-a îndreptat radarul de control al atacurilor asupra unui elicopter militar japonez.

Radarele de control al atacurilor nu sunt precum radarele de supraveghere sau de avertizare – au un singur scop şi acesta este să se fixeze pe ţintă astfel încât să permită lansarea unei rachete. ”Dacă cineva ne face asta nouă, noi tragem înapoi”, a declarat profesorul Ball.

Este nevoie de contra-măsuri

Profesorul Ball este recunoscut pentru sinceritatea şi transparenţa sa, cât şi pentru sprijinul arătat instituţiilor multilaterale. Acesta a fost denumit unul din cei mai ”energetici şi activi lideri în stabilirea forumurilor pentru dialog de securitate şi măsuri de construire a încrederii”.

Având în vedere experienţa acumulată în timpul vizitelor în China din ultimii ani, Ball afirma că este dificilă obţinerea unui dialog deschis şi transparent cu liderii militari chinezi. În acest sens, acesta a amintit o întâlnire privată cu un amiral chinez la scurt timp după incidentul radarelor de control al atacurilor.

Profesorul Ball a văzut dovezile directe ale incidentului – ”înregistrări cu frecvenţele radar, ratele pulsului şi frecvenţa repetiţiei pulsului” – şi vroia să afle ce s-a întâmplat cu tabăra chineză şi cum s-a ajuns acolo.

”Într-o întâlnire privată, l-am întrebat pe amiral de ce ... şi el a negat incidentul chiar în faţa mea”, a declarat Ball.

Amiralul chinez nu vroia nici măcar să recunoască că a avut loc un incident.

”Nu văd rostul unui astfel de dialog”, a adăugat acesta.

Cu atât de mulţi jucători în regiune şi atât de puţine bariere împotriva amplificării conflictului, cursa înarmării nucleare asiatice este cu mult mai complexă şi periculoasă decât Războiul Rece, a declarat acesta.

În timpul Războiului Rece, existau mecanisme la fiecare nivel de confruntare potenţială, incluzând o linie directă între liderii americani şi sovietici.

”Odată ce situaţia devine serioasă aici, (nu există) nimic care să încetinească lucrurile. Chiar din contră, ai toate încurajările să începi primul”, a declarat acesta.

Ca aliat cheie al Japoniei şi Coreei de Sud, Statele Unite vor fi implicate în final în orice amplificare a unui conflict şi vor juca un rol cheie în regiune. În timp ce profesorul Ball crede că este prea târziu pentru implementare unor mecanisme de control al armamentului, acesta susţine că este vital ca Washingtonul să asigure o politică de dezvoltare şi discuţii informative.

Trebuie să existe contramăsuri şi ”contra contramăsuri” dezvoltate la fiecare nivel al amplificării militare – şi asta trebuie făcută rapid. ”Ţinând cont de posibilitatea ca lucrurile să decurgă greşit, trebuie să facem tot ce putem pentru a implementa un process care să amortizeze şi să încetinească lucrurile”, a declarat profesorul Ball.

Profesorul Desmond Ball a scris şi a editat peste 60 de publicaţii despre strategii de apărare şi nucleare. Acesta a jucat un rol cheie în înfiinţare unor corpuri regionale precum Consiliul de Securitate şi Cooperare din Asia Pacific – premergătorul Forumului Regional ASEAN.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe