Războiul cu SUA devine o “realitate practică”, avertizează armata chineză

Declaraţiile dure ale administraţiei Trump cu privire la China determină mârâieli din partea Partidului Comunist Chinez
Nave chineze în apele ce înconjoară Reciful Mischief din Arhipelagul Spratly, în Marea Chinei de Sud. Fotografia a fost realizată de avionul american de spionaj P-8A Poseidon şi oferită Marinei SUA în 21 mai 2015.
Nave chineze în apele ce înconjoară Reciful Mischief din Arhipelagul Spratly, în Marea Chinei de Sud. Fotografia a fost realizată de avionul american de spionaj P-8A Poseidon şi oferită Marinei SUA în 21 mai 2015. (US Navy)

În cadrul celor mai dure avertizări de până acum că Beijingul ar lua în calcul cel mai dur scenariu relatic la SUA, un oficial militar chinez de rang înalt a declarat că “un război în timpul mandatului preşedintelui” sau “războiul izbucneşte în această seară” nu mai sunt doar slogane, ci devin o realitate practică”.

Remarcile, mediatizate pentru prima dată de ziarul South China Morning Post, au fost publicate pe website-ul Armatei de Eliberare a Poporului ca răspuns la retorica tot mai intensă a noii Administraţii SUA la adresa Chinei şi în condiţiile în care Beijingul se pregăteşte pentru o posibilă deteriorare a legăturilor sino-americane, accentul căzând pe securitatea maritimă.

Comentariul scris de un oficial al Departamentului Naţional de Mobilizare a Apărării din cadrul Comisiei Militare Centrale – care deţine autoritatea generală asupra forţelor armate chineze – a cerut, de asemenea, Statelor Unite, să îşi reechilibreze strategia în Asia, în condiţiile în care operaţiunile sale militare în Mările Chinei de Est şi Sud, precum şi instalarea unui sistem antirachetă american în Coreea de Sud sunt chestiuni care au tensionat relaţiile bilaterale.

Armata de Eliberare a Poporului, citată de ziarul South China Morning Post, a declarat într-un comentariu postat pe website-ul său oficial în ziua învestirii oficiale a preşedintelui american Donald Trump, că şansele unui război devin “tot mai reale” în mijlocul unei situaţii a securităţii tot mai "complexe" în regiunea Asia-Pacific.

Săptămâna trecută, un raport neconfirmat a susţinut că armata chineză a desfăşurat rachete intercontinentale balistice (ICBM) în provincia Heilongjiang, în zona frontierei nord-estice, de unde ar putea lovi ţinte americane. Mai mult, reţelele sociale chineze au publicat imagini care arată sistemul de rachete balistice intercontinentale Dongfeng-41 în apropierea frontierei ruso-chineze.

Gazeta de scandal The Global Times, controlată de Partidul Comunist, a sugerat că armata chineză ar fi postat acele imagini pe reţelele sociale pentru a-l avertiza pe Trump.

Totuşi, preşedintele chinez Xi Jinping a făcut recent un apel pentru reducerea numărului de arme nucleare în lume.

Cea mai recentă deteriorare a diplomaţiei sino-americane a avut loc după o declaraţie făcută de Sean Spicer, purtător de cuvânt al preşedintelui american, în care a precizat la o conferinţă de presă organizată în 23 ianuarie, că SUA va împiedica China să confişte teritorii în apele internaţionale ale Mării Chinei de Sud.

Spicer a declarat că “SUA se va asigura că îşi protejează interesele de acolo”, când a fost întrebat despre poziţia preşedintelui Trump privind Marea Chinei de Sud. “Este o întrebare legată de faptul că acele insule se află, sau nu, de fapt, în apele internaţionale şi nu aparţin în mod Chinei. Atunci da, ne vom asigura că vom proteja teritoriile internaţionale, pentru ca să nu fie confiscate de o ţară anume”, a precizat el.

Hua Chunying, purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, a declarat că SUA trebuie să fie “prudentă în ceea ce spune şi face, pentru a se evita afectarea păcii şi stabilităţii din regiune”.

Unele dintre comentariile făcute de consilierii cheie ai lui Trump şi de unele dintre persoanele nominalizate de noul preşedinte în diverse funcţii ale noii administraţii americane (Peter Navarro, printre alţii) sugerează că SUA ar putea urmări o politică mai dură împotriva Beijingului în Marea Chinei de Sud în următorii patru ani.

În acelaşi timp, preşedintele Xi Jinping monitorizează o serie de reforme masive în cadrul armatei chineze, motivul oficial fiind pentru a "îmbunătăţi capabilităţile de luptă ale acesteia". O schimbare importantă au loc, de asemenea, la nivelul superior al conducerii armatei. Viceamiralul Shen Jinlong, comandantul Flotei din Marea Sudului, îl va înlocui pe amiralul Wu Shengli, pe postul de şef al Marinei chineze.

Multe dintre schimbările făcute de Xi Jinping în conducerea Armatei au de a face cu campania de epurare politică împotriva unui grup ocult din interiorul Partidului Comunist, numit banda de la Shanghai, strâns în jurul fostului dictator comunist Jiang Zemin. Campania, care are drept scop final aruncarea după gratii a lui Jiang Zemin, a făcut numeroase victime printre pionii numiţi de acesta la conducerea diverselor departamente ale Partidului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe