Putin ar putea cere o nouă reducere a numărului diplomaţilor americani din Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara sa îşi rezervă dreptul de a cere o reducere suplimentară a numărului diplomaţilor americani aflaţi la post în Rusia, dar nu va da curs imediat unei astfel de măsuri.
Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Peter Muhly/WPA Pool/Getty Images)

Discutând cu reporterii după un summit cu ţările BRICS în China, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova “va vedea cum evoluează situaţia” înainte să ia o decizie cu privire la numărul diplomaţilor americani din Rusia.

Denunţând ceea ce el a numit a fi acţiuni “grosolane şi fără precedent” ale Washingtonului faţă de misiunile diplomatice ruse în SUA, Putin a precizat că va dispune ca Ministerul de Externe să aducă autorităţile americane în faţa unui judecător pentru ceea ce el consideră a fi o încălcare a dreptului de proprietate al Rusiei.

Dar oficialii americani susţin că SUA nu a luat nicio măsură diplomatică sau juridică nepotrivită atunci când a ordonat Moscovei să elibereze până în 2 septembrie atât Consulatul rus din San Francisco, cât şi două anexe diplomatice şi comerciale ale Rusiei în Washington D.C. şi New York.

Departamentul de Stat al SUA a făcut această solicitare după ce Kremlinul a cerut Washingtonului să îşi reducă personalul diplomatic din Rusia de la 755 la 455 de persoane până în 1 septembrie. De asemenea, mişcarea iniţială a Moscovei a fost un răspuns la o nouă lege adoptată de SUA care a întărit sancţiunile americane anti-Rusia.

În remarcile sale de miercuri, Putin a sugerat că Rusia ar putea cere Statelor Unite să reducă numărul personalului diplomatic cu încă 155 de persoane, ajungând la 300. El a precizat că această mişcare ar produce o paritate mai reală între cele două ţări.

SUA a impus sancţiuni împotriva Rusiei după ce aceasta a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi a decis să susţină separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei într-un conflict izbucnit în aprilie 2014 şi care, până acum, a provocat moartea a peste 10.000 de persoane.

Relaţiile dintre Moscova şi Washington s-au deteriorat de asemenea şi ca urmare a presupusului amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie 2016.

Comunitatea americană de informaţii a afirmat în luna ianuarie, în ciuda lipsei unor dovezi incontestabile, că Putin a comandat o campanie de influenţare a alegerilor prezidenţiale din SUA, cu scopul de a submina încrederea în procesul electoral american şi de a o denigra pe rivala democrată a lui Donald Trump, Hillary Clinton. De asemenea, comunitatea a mai afirmat că guvernul lui Putin a dezvoltat o preferinţă clară pentru Trump, care a câştigat în cele din urmă alegerile şi a declarat în mai multe rânduri în timpul campaniei prezidenţiale că doreşte să îmbunătăţească relaţiile ruso-americane.

În plus, Putin s-a abţinut să îl critice pe preşedintele american Donald Trump şi şi-a exprimat încrederea că SUA şi Rusia vor putea găsi un teren comun, adăugând că acest lucru este crucial pentru securitatea internaţională.

Rusia neagă orice amestec în alegerile prezidenţiale din SUA, iar preşedintele Trump neagă faptul că a existat orice fel de colaborare între campania sau echipa sa de tranziţie şi Moscova.