Preşedintele Iohannis vizitează Serbia. Pe agendă, întâlniri cu reprezentanţii minorităţii româneşti

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează joi o vizită oficială în Republica Serbia. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, programul vizitei cuprinde întâlniri cu preşedintele Republicii Serbia, Tomislav Nikolic.

De asemenea, şeful statului va avea o întrevedere şi cu prim-ministrul sârb, Aleksandar Vucic şi cu preşedintele Parlamentului Republicii Serbia, Maja Gojković.

Nu în ultimul rând, în cadrul vizitei, Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii minorităţii româneşti din Serbia.

Conform stiripesurse.ro, la plecarea din ţară, pe Aeroportul Otopeni, şeful statului a declarat că va propune în Serbia "o colaborare mai strânsă pe tema minorităţilor naţionale", "un avantaj care trebuie valorificat".

"Este de datoria autorităţilor române şi sârbe să întărească rolul acestor comunităţi de punte între cele două ţări", a declarat preşedintele.

Şeful statului a mai adăugat că ţara noastră susţine începerea efectivă a negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană până la finele lui 2015.

"Dorim ca Romania şi Serbia să ofere un model de cooperare în regiune", a adăugat Iohannis, subliniind că există interes de ambele părti pentru proiecte de infrastructură în domeniile transport şi energie.

Reamintim că în Serbia există două mari comunităţi româneşti. Cea din Voivodina, de circa 35.000 de persoane, se bucură de toate drepturile: şcoală în limba română, biserică, activităţi culturale şi presă în limba română ca urmare a faptului că a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar şi din timpul acestuia le-a păstrat. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre numeorasa comunitate de peste 300.000 de români vlahi ce trăieşte la sud de Dunăre, comunitate care a intrat în componenţa statului sârb după 1830, anterior fiind sub ocupaţie turcească.

Aceşti 300.000 de români vlahi sunt supuşi unui proces agresiv de asimilare din partea statului sârb şi nu li se asigură drepturile minimale care să le garanteze păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase, iar autorităţile române îi ignoră. Ba, mai mult, în 2014, premierul Ponta a susţinut că sprijină aderarea Serbiei la UE fără să ceară niciun fel de condiţii legate de respectarea drepturilor românilor de pe teritoriul sârbesc, ceea ce a fost considerat o trădare a intereselor naţionale româneşti.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.