Poroşenko cere Parlamentului să adopte un proiect de lege în privinţa aderării Ucrainei la NATO

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko (Dan Kitwood/Getty Images)

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut joi parlamentarilor ţării să adopte un proiect de lege care ar permite intrarea Ucrainei în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Proiectul de lege prezentat de Poroşenko prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat.

Poroşenko a declarat că adoptarea proiectului de lege este urgentă deoarece statutul actual este ineficient pentru asigurarea securităţii ţării în faţa agresiunilor şi presiunilor externe.

Acest statut a fost definit printr-o lege din 2010 care a fost semnată de preşedintele de atunci Viktor Ianukovici şi care stipulează că Ucraina nu va fi dependentă de alte ţări sau organizaţii internaţionale şi că nu se va alătura alianţelor militar-politice.

Miercuri, Poroşenko a declarat că noi discuţii pentru pace negociate internaţional ar putea avea loc în câteva zile în Minsk, capitala statului Belarus, între reprezentanţii Kievului, ai Moscovei şi ai forţelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

„Sper că acest grup va fi capabil să se întâlnească duminică în Minsk”, a declarat liderul ucrainean.

În septembrie, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi liderii forţelor separatiste Igor Plotniţky şi Alexander Zaharcenko au semnat un acord de încetare a focului în Minsk. Totuşi, planul pentru pace a fost deseori încălcat.

Criza ucraineană a izbucnit numai după ce preşedintele rus Vladimir Putin s-a opus încheierii acordului de parteneriat cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea în luna martie, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale care au îngenuncheat economia rusă.

Conflictul a fost amplificat şi mai mult după ce, în luna mai, regiunile Doneţk şi Lugansk au organizat referendumuri locale prin care rezidenţii au votat cu o majoritate covârşitoare separarea de Ucraina şi alăturarea la Federaţia Rusă.

Deşi Rusia a negat cu tărie orice implicare în conflictul ucrainean, ţările occidentale au declarat că există dovezi puternice care să susţină aceste acuzaţii.

Iar intensificarea operaţiunilor militare ale Rusiei în regiune cu siguranţă nu uşurează situaţia şi nu duc decât la o perpetuare a tensiunilor şi la o deteriorare continuă a relaţiilor dintre Occident şi Kremlin.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe