Peste 100 milioane de euro risipite pe studii de fezabilitate fără finalitate în domeniul energiei

3-rd Energy Summit'29+1, Palatul Parlamentului, 24-25 Aprilie 2014. În imagine, Răzvan Nicolescu, Ministru Delegat pentru Energie
3-rd Energy Summit'29+1, Palatul Parlamentului, 24-25 Aprilie 2014. În imagine, Răzvan Nicolescu, Ministru Delegat pentru Energie (Epoch Times România)

Statul a cheltuit peste 100 milioane de euro în ultimii cinci-şase ani pe diverse studii de fezabilitate care nu au dus la nicio finalitate, a declarat Răzvan Nicolescu într-un interviu acordat Hotnews.ro.

"S-au cheltuit peste 100 milioane de euro pe diverse studii de fezabilitate în ultimii cinci-şase ani. Nu se poate, este foarte mult. Şi nu că s-au cheltuit 100 milioane, dar acele studii nu au dus la nicio finalitate. Evident că acele studii costă, dar trebuie să mergi prudent, nu poţi să faci un studiu de două-trei ori. Am tot auzit, dacă faci un studiu trebuie actualizat. Păi, de ce trebuie actualizat? Dacă consultantul ar fi fost bun, ar fi trebuit să fie capabil să previzioneze schimbări de reglementare sau de funcţionare a pieţei. De ce să-l mai actualizezi?" şi-a exprimat Nicolescu nemulţumirea faţă de modul în care au fost întocmite studiile de fezabilitate pentru proiecte nefinalizate sau cu statut incert.

În ceea ce priveşte energia electrică, de exemplu, România are în prezent 20.000 MW putere instalată şi un consum de vreo 8.000 MW. a explicat Nicolescu. Cu toate acestea, deşi avem un excedent de energie există foarte multe proiecte anunţate, precum hidrocentrala Tarniţa şi unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala pe lignit de la Rovinari etc., proiecte pe care statul ar trebui să le prioritizeze înainte de a da banii pe studii. Reamintim că numai în cazul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti autorităţile au cheltuit 3,5 milioane de euro pentru un studiu de fezabilitate ale cărui concluzii cu privire la oportunitatea derulării investiţiei sunt, conform lui Nicolescu, incomplete.

Cu toate că nu se ştie dacă investiţia este oportună sau nu, guvernul român ar fi semnat cu gigantul chinez Sinohydro o scrisoare de confort pentru construcţia respectivei hidrocentrale şi, pentru a "acţiona transparent", pregăteşte şi o licitaţie pentru realizarea hidrocentralei, aşa cum prevăd regulile UE:

La finele lui ianuarie 2014, Constantin Niţă, la vremea respectivă ministru delegat pentru energie în guvernul Ponta II, acum ministru al economiei în guvernul Ponta III, declara că în termen de două-trei săptămâni va fi finalizat caietul de sarcini şi studiul de fezabilitate pentru proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti: „Principalul obiectiv pentru sistemul energetic naţional este realizarea hidrocentralei de la Tarniţa - Lăpuşteşti. Probabil în două-trei săptămâni consultantul Deloitte va finaliza caietul de sarcini şi studiul de fezabilitate şi în cursul lunii februarie vom scoate la licitaţie acest obiectiv important. Am cerut autorităţilor locale să avem o situaţie clară cadastrală a terenurilor din zonă, pentru că acele terenuri vor trebui expropriate, evaluate, astfel încât partenerii care vor câştiga licitaţia să aibă toate detaliile necesare. Am semnat un memorandum cu un partener din China pentru realizarea lui, respectăm principiul european al transparenţei şi, de aceea, scoatem proiectul la licitaţie“, declara Niţă.

Întrebat vineri de reporterul Hotnews care va fi soarta hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru a cărei realizare statul a înfiinţat o companie de proiect şi a obligat marile companii publice acţionare să investească câte 2 milioane de euro fiecare în proiect (12 milioane în total), Nicolescu a admis că viitorul hidrocentralei este incert şi există şanse bune ca aceasta să nu se mai realizeze:

"Cu cei de la Tarniţa am avut o discuţie cu managementul companiei de proiect şi cu Consiliul de Administraţie. Am stabilit un plan de acţiune care trebuie să se finalizeze în data de 15 decembrie. Pe 15 decembrie, dacă o să mă întrebaţi, o să va spun dacă trecem la faza de investiţie sau luăm decizia că nu mai are rost să mai cheltuim cu compania de proiect, nu mai are rost să mai cheltuim bani pe salarii, pe studii, pe sedii. Pe 15 decembrie o să va dau un răspuns legat de Tarniţa." a declarat Nicolescu.

Tot în stadiul de "vom vedea dacă se face" este şi proiectul faimosului cablu submarin România-Turcia, prin care ţara noastră ar urma să transporte excedentul de energie produsă la viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, care şi ele ar urma sa fie construite, conform guvernului Ponta, tot cu bani de la chinezi, în schimbul cedării pachetului majoritar de acţiuni. Şi pentru realizarea respectivului cablu submarin statul a obligat companiile acţionare Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro fiecare.

"Cu cablul submarin am vorbit puţin, inclusiv ieri la Berlin, cu omologul meu turc. Este important şi cum văd ei acest proiect şi dumnealui este posibil să vină săptămâna viitoare în România şi să avem o discuţie mai aprofundată. Apoi, dacă nu va veni în România, vom avea o convorbire telefonică." a declarat Nicolescu pentru Hotnews.

Reamintim că investiţiile chineze la Cernavodă, Tarniţa şi Rovinari sunt oricum incerte, căci, conform lui Liviu Dragnea chinezii au cerut statului garanţii că îşi vor recupera investiţia şi vor avea şi un minim profit. Ori, Guvernul României nu poate să emită garanţii suverane, pentru că are acorduri încheiate cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială.

În consecinţă guvernul caută soluţii alternative, respectiv garanţii pe care le pot asigura companiile implicate în proiect (reamintim că în compania de proiect pentru Tarniţa au intrat sau urmează să intre 12 milioane de euro), garanţii bancare care pot fi implicate, fonduri de investiţii plus crearea unor precedente pe plan european pentru ca guvernul să poată fenta regulile UE:

"Urmărim cu interes finalizarea negocierilor pe care Marea Britanie le poartă cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte un mecanism de garantare a diferenţei de preţ, căutăm soluţii pentru a da posibilitatea investitorilor mari în energia electrică să poată încheia contracte pe termen lung cu marii utilizatori de energie electrică.", declara Dragnea în martie, la întoarcerea din China.

România ar intenţiona practic să preia modelul impus de Marea Britanie cu centrala de la Hinkley Point, statul urmând să garanteze diferenţa între preţul obţinut din vânzarea energiei şi un anumit nivel de referinţă. Atâta doar că, recent, Comisia Europeană a arătat că modelul investiţional pentru Hinkley Point încalcă regulile ajutorului de stat, iar profitul investitorului este excesiv.