Pe insula Santorini au fost găsite roci asemănătoare celor de pe Marte

Marte revine în atenţia cercetătorilor. După nisipul "marţian" găsit în adâncurile insulei Panarea, aparţinând arhipelagului insulelor Eoliene, Sicilia, Italia (Modern Iron Ooids of Hydrothermal Origin as a Proxy for Ancient Deposits), acum, un studiu publicat în revista specializată Icarus (Santorini volcano as a potential Martian analogue: The Balos Cove Basalts) evidenţiază asemănări între rocile din insula Santorini, din Marea Egee, cu cele ale craterelor Gale şi Gusev de pe planeta Marte.

Compoziţia chimică şi mineralogică a bazalturilor din Santorini se aseamănă cu cele de pe planeta Marte, care se extind şi la câţiva meteoriţi căzuţi pe Pământ şi consideraţi de specialişti ca fiind de origine marţiană (au fost identificaţi peste 220). Potrivit unuia dintre autorii studiului realizat pe insula grecească, rocile din Santorini ar putea fi folosite ca un "laborator cu costuri reduse pentru a testa şi calibra instrumente pentru viitoarele misiuni pe Marte". În urmă cu 3.640 de ani, Santorini a fost distrusă de una dintre cele mai mari erupţii vulcanice care au avut loc în epoca istorică.

Pe Marte au fost deja găsite de mult timp roci asemănătoare celor de pe Pământ. În afară de rocile sedimentare clasice formate prin depozitarea eoliană şi hidraulică, ale căror similitudini cu corespondenţii tereştri au fost evidenţiate de zeci de ani, în ceea ce priveşte rocile igneous (vulcanice), cel mai cunoscut caz este acela al stâncii numite Jake Matijevic de către oamenii de ştiinţă ai NASA. La data de 22 septembrie 2012, instrumentul ChemCam de la bordul roverului Curiozity a analizat conţinutul ei chimic şi mineralogic (datele au fost publicate un an mai târziu). Stânca a fost clasificată ca un tip rar de trachiandesite, găsită pe Pământ pe insula scoţiană Skye. Pe Marte au fost descoperite bazalturi coloidale similare cu cele găsite în multe locuri pe Pământ.