Organele Statului, dezvăluire zguduitoare despre recoltarea de organe

Captură TV din documentarul "Omorât pentru organe: industria secretă a Chinei - transplantul de organe". Ziarul german Die Zeit subliniază complicitatea Occidentului cu oribila industrie chineză.
Captură TV din documentarul "Omorât pentru organe: industria secretă a Chinei - transplantul de organe". Ziarul german Die Zeit subliniază complicitatea Occidentului cu oribila industrie chineză. (Prin bunăvoinţa NTD Television)

Luni, 28 octombrie, a avut loc lansarea cărţii „Organele statului – abuzul transplanturilor în China”, la salonul Vega din incinta Bastion din Timişoara, organizat de Societatea Timişoara şi Epoch Times România. Tradusă în limba română de doamna Gina Sturdza, cartea s-a bucurat de colaborarea Preşedintelui Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, care a scris prefaţa cărţii.

La eveniment au fost prezenţi echipa de conducere a Epoch Times România, Adrian Sturdza şi Gina Sturdza şi preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea.

Cartea "Organele Statului" este o colecţie de eseuri scrise de chirurgi celebri ce efectuează transplanturi, cadre medicale şi universitare. Anterior acestei cărţi, dl Matas împreună cu canadianul David Kilgour, fost secretar de stat pe problemele Asia-Pacific, au elabort un raport original referitor la recoltarea forţată de organe, publicat în anul 2006. Acest raport actualizat a constituit baza cărţii “Recoltarea sângeroasă” publicată în 2009, care a îngrozit lumea prin dezvăluirile referitoare la prelevările de organe pe viu făcute de comunitatea medicală chineză, pentru profituri imense. Pentru cartea “Recoltarea sângeroasă”, David Matas şi David Kilgour au fost nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010.

"Organele Statului" este o carte scrisă la nivel diplomatic, medical şi jurnalistic, care reprezintă o imagine foarte completă, nu numai din punct de vedere al informaţiei, dar şi al opiniilor specialiştilor de pe patru continente şi şapte ţări.

Volumul se bucură de contribuţia unor personalităţi marcante ale vieţii medicale, jurnalistice şi politice, printre care Arthur L. Caplan - preşedinte al Departamentului de Bioetică din cadrul Centrului Medical Langone de la Universitatea din New York; Jacob Lavee - director al Unităţii de Transplanturi Cardiace din cadrul Centrului Medical Sheba din Israel; Gabriel Danovitch - medic director al Programului de Transplanturi de Rinichi şi Pancreas din cadrul Şcolii de Medicină UCLA şi mulţi alţii.

Eseurile includ declaraţii ale martorilor, informaţii oficiale, statistici, date cronologice şi analize în profunzime ale situaţiei din China.

Cartea ilustrează modul în care practicile lipsite de etică din China afectează, de fapt, standardele etice din restul lumii, şi în acelaşi timp, prin punctele de vedere ale autorilor, dezvăluie modalităţi de combatere a abuzurilor de transplanturi din China.

China se situează pe al doilea loc în lume ca număr de transplanturi de organe efectuate anual, chiar dacă în China nu există un program public de donare a organelor sau un sistem de repartizare adecvat, acestea fiind coroborate cu aversiunea poporului chinez faţă de donarea de organe.

Referindu-se la recoltarea de organe de la deţinuţi, cartea arată că sursa de organe recunoscută oficial (deţinuţii condamnaţi la moarte) nu poate fi singura explicaţie pentru procurarea de organe pentru transplant în China, deoarece numărul deţinuţilor executaţi este prea mic în comparaţie cu numărul de transplanturi efectuate. Astfel că prizonierii de conştiinţă, practicanţi Falun Gong, tibetani, uiguri, creştini membri ai bisericii neoficiale, sunt sursa procurării unor astfel de organe. În aceste cazuri nu se poate vorbi de existenţa unui consimţământ al persoanei pentru prelevarea organelor sale, ceea ce reprezintă o încălcare a eticii medicale de bază.

În carte se arată că după anul 1999, a crescut fantastic numărul transplanturilor de organe din China, fapt care a coincis cu începutul persecuţiei brutale împotriva practicanţilor Falun Gong. După ce zeci de mii de practicanţi au fost închişi, aceştia „s-au transformat într-un rezervor de donatori de organe în viaţă, deşi nu au consimţit să facă acest lucru”.

Doamna Gina Sturdza a precizat că problema pe care o tratează cartea este existenţa ascunsă a unei banci de organe in China. "Trebuie să ştiţi că prizonierii de conştiinţă - practicanţi Falun Gong, uiguri şi tibetani - sunt bătuţi sistematic şi torturaţi în inchisori, dar sunt supuşi unor analize foarte sistematice şi foarte consistente. Este puţin ciudat să fii îngrijorat de starea de sănătate a cuiva şi în acelaşi timp să-i faci analize în momentul în care tu îl torturezi şi-l baţi în continuu. Prizonierilor li se fac analize de sânge, analize de ţesuturi etc., astfel că este alcătuită o bază de date. În momentul în care cineva soseşte în China pentru un transplant, durează o săptămâna. Nu există nicio ţară în lume unde să ai un organ disponibil pentru transplant numai într-o săptămână. Când acceptorul de organ soseşte, se caută în baza de date cineva, sau mai multe persoane care să fie compatibile, după care se face operaţia de transplant. Din nefericire pot fi omorâte mai multe persoane pentru un singur transplant reuşit".

"Este un genocid în masă care se întâmplă în China. Unii îl numesc, cel mai mare genocid după holocaust", a mai adăugat Gina Sturdza.

În eseul scris de avocatul canadian David Matas, el îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte impactul practicilor de transplant lipsite de etică din China provocat comunităţii mondiale a transplantologiei. Astfel, Matas ridică în mod constant problema adoptarii unei legislaţii, prin care fiecare ţară, fie să ceară ca medicii să raporteze despre pacienţii care au fost supuşi unui transplant în străinătate, fie ca guvernele să ancheteze persoanele care au trecut printr-o asemenea operaţie în mod ilegal.

Însă cartea are un mesaj pozitiv. Cu toate că până în prezent, tentativele de a crea o astfel de legislaţie au fost reduse, s-au înregistrat succese la nivelul organizaţilor neguvernamentale si a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ca exemplu putem aminti Israelul, unde s-a elaborat o nouă lege în transplanturi, descurajând pacienţii să mai meargă în China; în Spania, s-a modificat codul penal în sensul de a-i pedepsi pe cei care obţin un organ cunoscând că a fost obţinut prin mijloace ilegale, precum şi pe aceia care fac publicitate sau promovează obţinerea unor astfel de organe; în Australia, Societatea de Transplant a decis ca programele de formare profesională în transplant nu vor accepta chirurgi chinezi cu excepţia cazului în care aceştia vor semna un angajament scris că nu vor folosi deţinuţi ca sursă de transplanturi după ce se vor întoarce în China.

Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, cel care a coordonat lansarea oficială a carţii, în cadrul ediţiei a IX-a Conferinţei Naţionale de Bioetică la Iaşi, vineri 25 octombrie, a declarat:

"Această carte nu este despre transplant. Este o carte despre spirit civic, despre dreptate, despre demnitate şi nu cred că va exista un cititor care să nu fie influenţat. Este o carte care trezeşte reacţii (pro sau contra), este o carte vie, pe care orice membru al societăţii trebuie să o citească".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință