Opera Natională din Paris se confruntă cu cea mai lungă grevă din istoria recentă

Greva s-a soldat deja cu anularea a 63 de spectacole şi pierderi de peste 12 milioane de euro.
Grevă la "Opéra national de Paris"
Grevă la "Opéra national de Paris" (screenshot tramite foto web)

Teatrul “Opéra National de Paris”, Franţa, s-a confruntat cu numeroase greve în ultimele decenii, dar cea actuală este cea mai lungă din istoria sa recentă: trei săptămâni au protestat împotriva planului de reformă al pensiilor anunţată de preşedintele Macron, care a dus deja la anularea a 63 de spectacole şi la pierderi de peste 12 milioane de euro.

Cifrele sunt mult mai mari decât cele legate de greva din 2007 împotriva primei reforme a „regimurilor speciale”, care a însemnat căderea cortinei peste 17 spectacole şi o pierdere economică de 3,2 milioane de euro.

"Aceasta este cea mai mare pauză şi cel mai grav prejudiciu din ultimii 30 de ani", a declarat instituţia tricentenară pentru AFP. Opéra şi Comedie-Française sunt singurele entităţi culturale care s-au alăturat mişcării sociale împotriva proiectului de reformă a pensiilor.

Dansatorii de la Operă sunt singurii care se retrag la 42 de ani şi apără cu străşnicie acest regim special de pensionare, ce datează de pe vremea regelui Ludovic al XIV-lea (1638-1715). De asemenea, aceştia au respins cea mai recentă propunere de soluţionare a conflictului, şi anume ca reforma să se aplice doar dansatorilor angajaţi după 1 ianuarie 2022.

După pauza Sărbătorilor de iarnă, sezonul "colosseumului" este reluat pe 11 ianuarie, iar Ministerul Culturii a confirmat că „discuţiile dintre conducere şi reprezentanţii personalului continuă”, informează ABC.

Potrivit teatrului, dezastrul spectacolelor anulate a provocat „scăderea semnificativă a capitalului circulant (working capital)”. „Acest lucru va afecta investiţiile pentru sezoanele viitoare, în special pentru spectacolele deja planificate. Vor fi repercusiuni financiare şi asupra funcţionării bugetelor”, declară instituţia, care în 2019 a împlinit 350 de ani.

Greve precedente

Grevele tehnicienilor de la Operă sunt ceva normal încă din anii ’70, dar în balet sunt foarte rare, iar prezenţa dansatorilor în stradă este un fapt inedit.

În 1984, corpul de dans a intrat în grevă în mod excepţional pentru câteva zile după ce conducerea a suspendat negocierile pentru un nou contract colectiv.

În plus, unele suspendări anterioare rămân memorabile, precum cea din 1998, votată in extremis de către artiştii corului înaintea unei reprezentări a „Traviata”. Conducerea a decis să anuleze spectacolul, sub huiduielile publicului care stătea deja în sală.

Cu toate acestea, cu excepţia anului 2007, „grevele s-au datorat întotdeauna unor cereri de salarii, categorii, convenţii colective sau organizarea muncii şi, în general, au durat doar câteva zile”, a subliniat pentru AFP un fost director al Teatrului de Operă.

Dificultăţi grave

Potrivit aceleiaşi surse, „ar trebui să ne imaginăm un sistem care poate combina formarea şi pensionarea pentru a oferi dansatorilor o plecare demnă după Operă, deoarece mulţi dintre ei întâmpină mari dificultăţi”.

Statul contribuie cu jumătate din finanţarea fondului de pensii pentru Teatrul de Operă (14 milioane de euro pe an, aproape 1.900 de persoane).

Într-o scrisoare internă, fostul director al teatrului, Stephane Lissner, care îl va succeda pe germanul Alexander Neef în 2021, se teme, pe lângă consecinţele economice, că „relaţia cu publicul va fi profund deteriorată”.

"Vor fi stabilite o serie de politici pentru recuperarea publicului şi o serie de gesturi faţă de spectatori", a declarat Opera.