Obiceiuri româneşti: Vinerea Scumpă

(BOGDAN FLORESCU / The Epoch Times)

În tradiţiile poporului român, Vinerea Patimilor mai are şi aceste denumiri: Vinerea Mare, Vinerea Seacă, Vinerea Şchioapă, Vinerea Frumoasă ori Vinerea Scumpă.

Această zi era sacră şi la geto-daci, fiind cea în care Apollon-Zalmoxis a fost săgetat şi ucis de sciţi, şi se numea BEN-N-AR, literal: „Bine nu e (nu are)”, aşadar „Suferinţă; Durere; Jertfă”.

În această zi, în unele ţinuturi, se vopsesc şi se încondeiază ouăle. Obiceiul datează încă din Neolitic, după cum o demonstrează pietrele în formă de ou, vopsite în roşu, descoperite în necropolele acelui răstimp.

Oul, fiind un simbol al vieţii, se punea în morminte ca să asigure renaşterea celor răposaţi, învierea lor. Totodată, roşul este culoarea Soarelui când răsare, deci când renaşte. Exista chiar şi o localitate în Dacia, KAVIE RETIUM „Ouă Roşii (Minunate)”, de unde în limbile europene a rămas şi cuvântul caviar

Românii nu lucrează în Vinerea Seacă, deoarece se crede că, dacă vor munci în această zi, le va merge tot în sec în lucrările de peste an. Nu se coace pâine, căci toate dihăniile de pe lume, şerpi, şopârle, gâze şi altele, toate la acea pâine ar veni. Nu e bine să se pună niciun răsad, că seacă, nici ouă la cloşti, nici să se spele cineva. Totuşi, prin unele locuri, oamenii se scaldă, ca să nu se umple de bube sau să nu fie bolnavi peste an.

Vinerea Scumpă se ţine şi împotriva rănilor şi arsurilor. Se ţine şi pentru a feri vitele de rele. Pentru a se proteja de fiarele sălbatice, casa şi livezile se înconjoară şi se afumă de trei ori. Cine poartă asupra sa lingura cu care s-au amestecat vopselele de ouă poate vedea care sunt strigoaicele din sat.

În această zi, unii strivesc trei smincele de anin între dinţi şi, dacă acestea se vor usca, cel care le-a strivit nu va mai face guşă. În Bucovina, cine are guşă sau vreo bolfă merge în această zi, înainte de răsăritul Soarelui, pe imaş sau în grădină şi caută oase. Şi cum află vreun os, îl ia încet de jos, îl duce cu mâna la guşă sau la bolfă şi, înconjurând cu el guşa sau bolfa, o păleşte o dată, zicând:

Vinerea seacă,

Guşa seacă!

Sau:

Vinerea Seacă,

Bolfa seacă!

După aceasta, pune osul înapoi de unde l-a luat şi cum a fost când l-a luat, şi caută alte două oase, cu care face tot aşa ca şi cu cel dintâi. Moldovenii care au guşă trebuie să ia apă neîncepută, în Vinerea Seacă, înainte de a răsări Soarele, şi să se spele pe guşă, crezând că astfel vor scăpa de ea.

Se mai crede că, atunci când te scoli, în această zi, e bine să ai o bucăţică de fier pe care să calci, şi nu te vei mai lovi tot anul. Această zi se numeşte Vinerea Seacă, fiindcă mulţi români obişnuiesc a ţine post negru, adică nu mănâncă şi nu beau absolut nimic toată ziua.

Dacă plouă în Vinerea Seacă, anul va fi mănos, iar dacă nu plouă, va fi neroditor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură