Obama şi Xi cad iarăşi de acord. Xi promite să lase hackingul. Cu deţinuţii politic rămâne cum s-a stabilit

Preşedintele american Obama şi omologul său chinez Xi Jinping au discutat vineri la Casa Albă, printre altele, pe tema atacurilor cibernetice şi a controversatelor revendicări teritoriale în Marea Chinei de Sud. Totuşi, în privinţa drepturilor omului, Obama a ales doar să menţioneze în linii mari că există unele probleme.
Preşedintele american Barack Obama (dr) şi omologul său chinez Xi Jinping participă la o cină de stat la Casa Albă, 25 septembrie 2015.
Preşedintele american Barack Obama (dr) şi omologul său chinez Xi Jinping participă la o cină de stat la Casa Albă, 25 septembrie 2015. (Captură Foto)

Preşedintele american Barack Obama şi omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit vineri la Casa Albă, unde au făcut primii paşi în vederea diminuării ameninţării atacurilor cibernetice în cele două economii mondiale, promiţând că guvernele lor se vor abţine de la furturi cibernetice de proprietate intelectuală pentru câştiguri comerciale. Cu toate acestea, Obama a sugerat că ar putea impune în continuare anumite sancţiuni dacă hackingul chinez continuă în acelaşi ritm.

Cu Xi alături de el la o conferinţă de presă desfăşurată în Rose Garden, Obama a declarat că s-a ajuns la o înţelegere comună că nici SUA şi nici China nu ar trebui să se implice în atacuri cibernetice, susţinute de stat, pentru a fura proprietate intelectuală şi că vor respecta împreună “regulile internaţionale referitoare la comportamentul corespunzător în spaţiul cibernetic.”

Dar Obama a adăugat că i-a spus omologului său, în timpul celor două ore de discuţii de la Casa Albă, că ciclul amplificat de atacuri cibernetice împotriva ţintelor americane trebuie să înceteze, avertizându-l pe Xi că SUA îi va urmări şi pedepsi pe cei care comit acele infracţiuni prin utilizarea unor mijloace legale tradiţionale şi, posibil, prin sancţiuni, conform New York Times.

La conferinţa de presă, cei doi şefi de stat au făcut un efort pentru a demonstra că au realizat un oarecare progres în privinţa diminuării atacurilor cibernetice, evitând să facă referiri directe la unele dintre cele mai spinoase probleme, inclusiv atacul asupra Office of Personnel Management (OPM), pentru care oficialii americani au învinuit în repetate rânduri Beijingul.

Cei doi preşedinţi au lăudat progresul asupra problemelor legate de schimbarea climatului, Xi anunţând un nou angajament din partea ţării sale pentru lansarea unui sistem în 2017 pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, ambele ţări au anunţat că doresc să încheie un acord asupra climatului global în timpul unui summit la Paris în luna decembrie – inclusiv să obţină angajamente din partea fiecărei ţări în vederea reducerii emisiilor.

În lumina reflectoarelor a ajuns şi controversatul acord nuclear cu Iranul, cei doi lideri lăudându-l ca o mare realizare, în ciuda valului curent de nemulţumiri şi critici că acest acord va permite Republicii Islamice să construiască în cele din urmă arme nucleare.

Totuşi au existat semne clare că relaţiile dintre cei doi şefi de stat încă sunt tensionate în privinţa unor subiecte cheie – în ciuda salutului cu 21 de salve de tun şi a cinei de stat de vineri seara.

Marea Chinei de Sud

Discutând în Rose Garden, cei doi preşedinţi s-au „ciocnit” asupra chestiunii revendicărilor teritoriale chineze din Marea Chinei de Sud. Xi a apărat acţiunile ţării sale, susţinând că activităţile de construcţie pe insulele artificiale vor continua şi negând că militarizează vreunul din teritoriile disputate din acea regiune.

În timp ce SUA nu a revendicat niciun teritoriu în acele ape, Obama a declarat că administraţia sa doreşte să se asigure că sunt respectate drepturile şi libertăţile de navigaţie în regiunea maritimă respectivă.

Preşedintele chinez şi-a menţinut totuşi poziţia şi a declarat direct că „avem dreptul să ne susţinem suveranitatea teritorială, precum şi drepturile şi interesele legale şi maritime”, adăugând că activităţile de construcţie chineze pe insulele artificiale nu „vizează sau afectează nicio ţară”.

Noul comandant al Flotei americane din Pacific a asigurat aliaţii SUA din regiunea Asia-Pacific că forţele americane sunt pregătite să răspundă oricărui incident neprevăzut în Marea Chinei de Sud, în contextul tensiunilor existente în privinţa apelor disputate.

Marina SUA ar putea trimite mai mult de patru nave de luptă, comparativ cu ceea ce s-a stabilit iniţial pentru Asia de Est, a declarat recent în Manila amiralul Scott Swift, care a preluat controlul Flotei din Pacific în luna mai.

Drepturile omului în China

Într-un alt punct de fricţiune, Obama a declarat că este foarte îngrijorat de situaţia drepturilor omului în China.

„Am exprimat în termeni imparţiali opinia noastră irefutabilă că împiedicarea jurnaliştilor, avocaţilor, ONG-urilor şi grupurilor societăţii civile să opereze liber, sau închiderea bisericilor şi neaplicarea unui tratament egal asupra minorităţilor etnice sunt toate problematice din punctul nostru de vedere şi ele, de fapt, împiedică atât China cât şi poporul său să îşi realizeze potenţialul deplin”, a declarat Obama.

Mesajul liderului american a primit doar un răspuns general din partea lui Xi, care a declarat că democraţia şi drepturile omului sunt „o procedură comună a umanităţii”. El a adăugat că „trebuie să recunoaştem că statele [lumii] au procese şi realităţi istorice diferite, trebuie să respectăm dreptul cetăţenilor din toate ţările de a-şi alege propria lor dezvoltare independentă”. De fapt, s-ar putea înţelege că Xi a insinuat că cetăţenii chinezi au ales de bună voie să fie persecutaţi, hărţuiţi şi chiar ucişi de aparatul securităţii de stat.

Persecuţia împotriva Falun Gong. Avocatul Gao

La fel ca în celelalte discursuri ale sale pe tema drepturilor omului în China, Obama, dar şi predecesorii săi, au discutat în general despre comportamentul regimului comunist chinez în acest sector, fără a condamna direct şi cu tărie actele şi persecuţiile tulburătoare care au loc în prezent în China.

Una dintre cele mai spinoase probleme pe care Obama a evitat să o dezbată în mod direct la întâlnirea cu omologul său chinez este persecuţia care are loc în prezent în China împotriva practicanţilor Falun Gong – o practică tradiţională chineză de meditaţie care implică exerciţii fizice şi învăţături morale bazate pe principiile „Adevăr, Compasiune şi Toleranţă”.

Începută în 1999 la ordinele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, această persecuţie este considerată de multe grupuri pentru drepturile omului, de mulţi activişti şi politicieni din jurul lumii drept un “genocid”. Se estimează că sute de mii de practicanţi se află în prezent în lagărele de reeducare, spitalele psihiatrice şi închisorile chineze, unde sunt torturaţi fizic şi psihic şi chiar ucişi. Numărul practicanţilor ucişi este estimat la peste doua milioane, în condiţiile în care statul chinez extrage organe pe viu de la aceşti prizonieri de conştiinţă.

Anchetele desfăşurate după 2006, când au ieşit la iveală primele informaţii despre recoltarea forţată de organe de la practicanţi Falun Gong, au dus la obţinerea unui număr tot mai mare de dovezi care atestă această crimă desfăşurată la ordinele şi sub supravegherea statului – reprezentat de Xi Jinping în acest moment.

Parcă anticipând atitudinea lui Obama în privinţa drepturilor omului din China, renumitul avocat chinez Gao Zhisheng, într-o scrisoare publicată de ziarul Epoch Times în 22 septembrie, a criticat liderii occidentali pentru că ezită să vorbească despre atrocităţile comise de regimul comunist chinez.

Începând cu 2006, timp de mai mulţi ani, avocatul Gao a fost supus mai multor forme de detenţie şi a fost torturat pentru că a îndrăznit să se ridice împotriva Partidului Comunist Chinez – apărându-i în public pe practicanţii Falun Gong şi criticând politica statului chinez cu privire la nerespectarea Constituţiei ţării şi a libertăţilor şi drepturilor cetăţenilor. La doar două zile după publicarea scrisorii sale, Gao a fost dat dispărut din nou, existând mari temeri că autorităţile chineze s-au supărat pe gestul său şi au luat măsuri împotriva sa.

Drepturile omului doar o necesitate politică

Explicând atitudinea lui Obama cu privire la situatia drepturilor omului in China, ziarul New Yorker a publicat recent un articol despre o vizită efectuată în urmă cu câţiva ani la Beijing de vicepreşedintele american Joe Biden, care i-a declarat preşedintelui Xi (la acea vreme vicepreşedinte al Chinei) că liderii americani susţin drepturile omului doar ca o necesitate politică şi că, prin aceasta, Statele Unite nu sunt mai bune decât China.

Conform acelui articol, Biden i-a declarat lui Xi că „niciun preşedinte al SUA nu ar putea să reprezinte SUA dacă nu ar fi dedicat drepturilor omului”, adăugând: „Dacă nu înţelegeţi acest lucru atunci nu puteţi să faceţi afaceri cu noi. Preşedintele Barack Obama nu ar putea să rămână la putere dacă nu ar vorbi despre acest subiect. Aşadar, priviţi drepturile omului ca un imperativ politic. Nu ne face mai buni sau mai răi. Aşa suntem. Luaţi singuri deciziile voastre. Noi le vom lua pe ale noastre.”

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe