Noul „trend” în turismul montan: groapa de gunoi

În judeţul Suceava se construieşte, începând de la jumătatea anului 2013 o groapă de gunoi ecologică. Amplasamentul a fost ales, în mod inexplicabil în zona Pasului Mestecăniş din masivul Giumalău, la o altitudine de 1.086 m, într-un peisaj mirific. Pasul Mestecăniş, una din cele mai frumoase zone montane din ţară, face legătura între Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung, mai precis între staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.

Proiectul gropii ecologice a fost contractat de Consiliul Judeţean Suceava cu fonduri europene. Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a semnat, în ianuarie 2013, un contract în valoare de 27,6 mil lei, cu reprezentanţii firmelor Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului pentru «construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava».

Pe lângă groapa de gunoi ecologică, edilii au prevăzut şi construcţia unei staţii de tratare a levigatului (produs format în mare parte prin infiltrarea apei în masa de deşeuri şi prin procesul natural de descompunere a substanţelor organice din deşeuri). Una dintre componentele staţiei va fi cea de separare metale grele. Într-o ţară a tuturor posibilităţilor, autorităţile ne asigură că nu avem motive de îngrijorare: «tratarea levigatului va fi chimică, iar apa va fi deversată în respect faţă de normele europene, aşa încât este posibil de a fi tratată ca şi apă curată din punct de vedere mediu», afirmă Cătălin Nechifor.

Autorităţile locale nu s-au lăsat intimidate de numeroaselor proteste, acţiuni, luări de poziţie ale locuitorilor din zonă aşadar lucrările se apropie de finalizare. Conform contractului, proiectul ar trebui să fie gata luna aceasta, gropa şi anexele aferente urmând să ocupe o suprafaţă totală de 5,75 ha. Pentru realizarea proiectului, al cărui obiectiv este, conform autorităţilor, «îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului» au fost defrişate şase hectare.

Mai săraci cu şase hectare de pădure, sucevenii vor fi în schimb mai bogaţi cu în jur de 350.000 tone de deşeuri ce vor fi colectate din bazinul Dornelor, din localităţile pe pe cursurile râurilor Bistriţa, Moldova şi Moldoviţa, printre care Ciocăneşti, Cîrlibaba, Vatra Dornei, Dorna Cândrenilor, Poiana Stampei, Panaci, Crucea, Şaru Dornei, Dorna Arini, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Izvoarele Sucevei, Breaza, Moldova Suliţa, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorîta, Iacobeni, Ostra, Stulpicani, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Frumosu.

Cum a fost posibil ca o groapă de gunoi (fie ea şi ecologică) să se construiască în mijlocul uneia dintre cele mai frumoase zone alpine din ţara noastră şi cine este responsabil pentru asta?

În "dulcele stil clasic", autorităţile dau vina unele pe altele : Cătălin Nechifor (PSD), care a semnat contractul de execuţie a lucrărilor, pasează răspunderea la fosta administraţie (Gheorghe Flutur, PDL): „Decizia nu am luat-o eu, s-a luat în perioada 2007-2009, când nu eram preşedinte. Inclusiv avizele de mediu au fost obţinute tot atunci. Trebuie să-i întrebaţi pe ei ce au avut în minte atunci când au decis şi au obţinut toate avizele. Dacă am schimba acum amplasamentul, ar trebui să dăm banii înapoi Comisiei Europene“, se scuza Nechifor.

Cum a fost posibil ca o groapă de gunoi (fie ea şi ecologică) să se construiască în mijlocul uneia dintre cele mai frumoase zone alpine din ţara noastră şi cine este responsabil pentru asta?

La rândul său, Gheorghe Flutur susţine că el a moştenit proiectul, care fusese deja aprobat de administraţia PSD, în care Nechifor era, la data respectivă, responsabil cu fondurile europene în cadrul CJ.

Indiferent cine este vinovatul, concluzia este aceeaşi: din punctul de vedere al administraţiei, nu se mai poate face nimic : «E vorba de finanţare europeană, e vorba de reguli europene, nu putem, din păcate, modifica nimic, nici în sens de localizare, nici în sens de investiţii financiare. Acest lucru s-ar solda, dacă ar fi să regândim locaţia cu pierderea întregii finanţări şi cu plata înapoi a banilor care au fost cheltuiţi până acum pe proiectul European», a mai explicat Nechifor.

Explicaţia oferită de şeful CJ Suceava pentru alegerea acestui amplasament ţine de raţiuni economice: costuri scăzute pentru transportul deşeurilor, groapa fiind la 50 m de şoseaua europeană E58: «S-a avut în vedere diminuarea costurilor pentru transport, de asta s-a ales un amplasament central pentru zona de munte».

Despre costurile pe care le vor suporta oamenii din zonă, prin poluarea pânzei freatice, pierderea turiştilor, infestarea izvoarelor de ape minerale, pierderile economice rezultate din asocierea produselor locale cu groapa de gunoi, autorităţile nu au vorbit.