Nedreptăţită de politicieni, Diaspora se mobilizează: Ciorbea, somat să îşi facă datoria
alte articole
Din uriaşa clădire a Parlamentului, 465 de deputaţi şi senatori stabilesc, practic, cursul ţării şi influenţează dramatic viaţa naţiei prin legile pe care le dau. Interesant este că, din aceşti peste 460 de aleşi, doar 6 îi reprezintă pe românii din Diaspora, deşi în străinătate trăiesc milioane de concetăţeni de-ai noştri.
Revoltat de acest lucru, un român stabilit în Germania, Octavian Stîngă, a hotărât să treacă la acţiune şi să pună problema pe masa CCR, prin intermediul Avocatului Poporului. În jurul lui s-a coagulat un grup de entuziaşti din România şi diaspora şi, ajutaţi de un jurist - avocatul Mihai Neacşu, au întocmit o petiţie prin care îi cer lui Victor Ciorbea să ridice la CCR problema neconstituţionalităţii legii 208/2015 privind alegerile parlamentare. Totodată, iniţiatorii demersului îi îndeamnă pe români să li se alăture şi să trimită şi ei sesizări similare lui Victor Ciorbea. Acestea trebuie făcute în scris, prin poştă (motiv pentru care acţiunea se şi intitulează Un timbru pentru dreptate) nu online, iar petiţia poate fi descărcată de aici.
"Acest demers l-am iniţiat pentru a corecta o nedreptate, reprezentarea prea diluată a românilor din Diaspora în Parlamentul României. Când spun români din diaspora mă refer atât la cei circa 700.000 de români cu domiciliul în străinătate cât şi la cei peste 3 milioane de cetăţeni români care şi-au stabilit reşedinţa în străinătate", a explicat pentru Epoch Times Octavian Stîngă.
Ce argumente invocă petiţionarii
Votată în 2015, legea 208 stabileşte că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori, numărul locuitorilor care se iau în calcul fiind conform populaţiei după domiciliu.
Câţi români au domiciliul în străinătate? Nu se ştie exact însă o cifră oficială MINIMALĂ există totuşi. Mai exact, conform MAI, în străinătate locuiesc 700.000 de persoane cu aşa-numite Paşapoarte CRDS (CRDS = cetăţean român cu domiciliul în străinătate) dintre care 600.000 cu drept de vot. Cetăţeni care, dacă norma de reprezentare stabilită în legea 208 s-ar fi respectat, ar fi trebuit să fie reprezentaţi de 8 deputaţi şi 4 senatori. Însă legiuitorii au hotărât în 2015, prin anexa 1 la legea 208, ca în loc să aplice norma, să le aloce diasporenilor, aşa, din burtă, 4 deputaţi şi 2 senatori. Adică jumătate din cât aveau dreptul. Şi vorbim doar de românii cu CRDS, dar atenţie, pe lângă ei, alte două milioane de cetăţeni de-ai noştri sunt în străinătate, ei fiind consideraţi ca având domiciliul în străinătate şi nu reşedinţa.
"Prin Anexa nr.1 la Legea 208/2015, pentru cetăţenii ce au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se încalcă caracterul egal al votului, prevăzut de art.62 din Constituţie. Aceştia sunt grupaţi într-o singură circumscripţie electorală (nr. 43), care dă doar 2 mandate de senator şi 4 mandate de deputaţi. Deşi normele de reprezentare au fost aplicate uniform pentru celelalte 42 de circumscripţii (uneori anumite circumscripţii primind şi un spor de mandate), acest lucru nu s-a întâmplat şi în ce priveşte circumscripţia nr.43.
Conform acestor norme de reprezentare, fie şi dacă s-ar lua în calcul doar cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării înscrişi în Registrul electoral (aproximativ 600.000 la data alegerilor parlamentare din 2016), pentru circumscripţia 43 ar fi trebuit acordate un număr de 4 mandate de senator, respectiv 8 mandate de deputat. Astfel, acelaşi număr de cetăţeni români, dar cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, au parte de o reprezentare cu cel puţin 50% mai mică, faţă de acelaşi număr de cetăţeni români, dar cu domiciliul în ţară, din oricare altă circumscripţie electorală din ţară.
Dacă se iau în calcul toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării (în număr de 2.663.774 numai în Uniunea Europeană, conform EUROSTAT, pe baza datelor oficiale furnizate de statele membre), care trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi de reprezentare, disproporţia devine uriaşă", ne-a explicat, la rândul său, avocatul Mihai Neacşu, cel care le-a acordat diasporenilor asistenţă juridică la redactarea petiţiei.
Declaraţiile avocatului ridică o problemă extrem de serioasă. Şi anume: Câţi români sunt în străinătate şi de cine sunt ei reprezentaţi?
Dacă în cazul celor cu CRDS lucrurile sunt relativ simple, lista acestora fiind furnizată de MAI, Direcţia Generală de Paşapoarte, când vine vorba de restul românilor, treaba se complică. Interpelată de deputatul Matei Adrian Dobrovie, INS - instituţie care, conform art. 4 din legea 208 furnizează numărul locuitorilor care se iau în calcul la stabilirea normei de reprezentare - a transmis că nu furnizează aşa ceva. Întrebată de redacţia noastră despre numărul cetăţenilor români stabiliţi în proporţii foarte mari în ţările europene, cu precădere dimensiunea comunităţilor româneşti din Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ungaria, număr pe care ar trebui să îl ştie având în vedere colaborarea cu instituţiile de profil din ţara noastră, INS nu ne-a ajutat cu nicio informaţie concretă.
Pe de altă parte, românii din diaspora, deşi lipsiţi de mijloacele pe care le are INS s-au apucat ei să calculeze câţi compatrioţi de-ai noştri trăiesc în UE. Au luat legătura cu birourile de statistică din ţările membre. Şi au ajuns la concluzia că 2.665.000 cetăţeni români locuiau la alegerile din 2016 în alte ţări decât România. Dintre aceştia, 969.898 în Italia, 443.022 în Germania, 12.785 în Elveţia etc.
Ce s-a întâmplat cu aceşti români? Cine îi reprezintă pe ei? Pentru cine au votat? Potrivit lui Matei Dobrovie (fost USR, actualmente independent afiliat PNL) - care, anterior intrării în Parlament, în calitate de membru al iniţiativei Politică fără bariere a urmărit problema alegerilor, iar ulterior, în calitate de membru USR a iniţiat un proiect de lege vizând votul prin corespondenţă - lucrurile stau la modul următor:
Cetăţenii cu CRDS-uri au avut drept de vot pentru circumscripţia 43 Diaspora (bine, dreptul să-şi aleagă mai puţini aleşi decât ar fi trebuit însă măcar au putut vota) în timp ce restul puteau vota pentru senatorii şi deputaţii de acasă. Dar cum votul prin corespondenţă sau electronic n-a fost posibil, aceştia nu şi-au putut exercita dreptul de a alege, căci trebuiau să meargă înapoi acasă. Un efort şi o cheltuială mult prea mare pentru mulţi dintre ei. Aşa că practic au fost discriminaţi.
Problema mai complexă decât pare
Nu doar cu reprezentarea Diasporei este o problemă ci, se pare, cu reprezentarea în general.. În încercarea noastră de a afla cine şi în ce condiţii poate furniza numărul cât de cât exact al românilor din afara graniţelor, am discutat cu unul dintre angajaţii biroului de presă de la Institutul Naţional de Statistică. Ori, potrivit interlocutorului nostru, dl Sorin Negruţi, listele electorale sunt o mascaradă de sus până jos, nu mai sunt primenite, să spunem aşa, de ani de zile. Aşa se explică, în bună măsură, procentele mici de oameni care ies la vot, faptul că votează şi morţii etc.
"La ultimul recensământ, cel din 2011, populaţia României era undeva la 19 milioane şi un pic iar conform listelor electorale, elaborate de AEP populaţia cu drept de vot este undeva la 18.900.000. Şi un copil de clasa a V-a îşi dă seama că e o problemă pentru că populaţia cu drept de a vota a României este cam egală cu cea totală deşi există o categorie a celor care sunt minori, care nu au împlinit 18 ani. (...)
Acele liste electorale nu sunt primenite. Acele liste electorale nu sunt primenite, nu putem să spunem că în ultimele 2-3 cicluri electorale, populaţia cu drept de vot a României este aceeaşi când noi în fiecare an pierdem sute de mii de oameni care pleacă afară", a explicat Sorin Negruţi pentru Epoch Times.
Ce se poate face?
În ceea ce priveşte strict legea 208, lucrurile sunt relativ simple, ca să spunem aşa. Astfel, dacă Victor Ciorbea sesizează CCR-ul iar CCR-ul le dă dreptate cetăţenilor, atunci, potrivit avocatului Neacşu, "conform Constituţiei, dispoziţiile Anexei 1 din Legea 208/2015, constatate ca fiind neconstituţionale, trebuie să fie modificate de către Parlament sau de Guvern, pentru a fi puse de acord cu Constituţia, în 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale. În caz contrar, la expirarea termenului de 45 de zile, aceste dispoziţii îşi încetează efectele juridice. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept."
În cazul în care Ciorbea şi/sau CCR se spală pe mâini de răspundere, atunci este posibilă actualizarea Anexei nr.1 la Legea 208/2015 de către Parlamentul României, la iniţiativa legislativă a Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Actualizarea poate fi făcută şi de către Guvernul României, prin ordonanţă de urgenţă, dacă situaţia devine una extraordinară, urgentă, ca, de exemplu, în preajma următoarelor alegeri parlamentare, a mai explicat avocatul.
În plus faţă de demersurile legate de legea 208, deja au fost demarate şi alte iniţiative pentru ca românii din afara graniţelor să fie corect reprezentaţi şi să îşi poată exercita votul. Astfel, în planul acţiunilor cetăţeneşti avem proiectul Oameni Noi în Politică ce îşi propune reformarea legislaţiei electorale. Proiectul prevede şi un număr mai mare de deputaţi şi senatori pentru Diaspora şi vot liber pentru cei care trăiesc în străinătate, mai exact propune ca cei care au domiciliul în România dar reşedinţa în străinătate să poată vota prin corespondenţă pentru candidaţii din circumscripţia lor din ţară.
În plan politic, atât USR cât şi PNL au iniţiat proiecte de lege şi îşi propun şi altele noi. Astfel, PNL a iniţiat un proiect de lege vizând votul electronic (aflat acum la Senat) şi îşi propune să depună şi unul care să propună dublarea numărului de aleşi alocaţi Diasporei. La rândul său, USR a iniţiat mai multe proiecte. Unul vizând candidatura doar cu paşaportul, respectiv dreptul cetăţenilor români care nu au domiciliul în ţară de a putea candida doar pe baza paşaportului, un al doilea proiect vizând reprezentarea Diasporei în Parlament, un altul pentru votul prin corespondenţă şi, finalmente, unul vizând printarea buletinelor.
În ceea ce priveşte complexa problemă a listelor electorale, potrivit lui Sorin Negruţi, pentru ca acestea să reflecte cu adevărat realitatea, trebuie să existe atât voinţa politică, cât şi presiune dinspre cetăţeni, căci fără presiune, instituţiile statului nu vor face nimic.
Căci de putut se poate face, inclusiv să se furnizeze numărul celor din diaspora, astfel încât normele de reprezentare să se calculeze corect. Cine poate realiza acest lucru? INS şi MAI dacă ar conlucra, MAI fiind însă piua întâi, cum s-ar spune.
"Acei români care sunt plecaţi în străinătate, apar în evidenţele administrative ale ţărilor gazdă. Cu un pic de voinţă şi Statistica şi MAI ar putea cere acele date şi face o centralizare în ţară. (...) Ar trebui să existe un consens politic, indiferent cine se află la guvernare să îşi asume aceste demersuri", crede Sorin Negruţi.
Cât despre câţi români mai sunt în ţară şi cine sunt ei, primăriile clar au aceste informaţii şi ar putea furniza date exacte şi corecte pentru registrul electoral.
"Primăriile (ştiu n.r.) câţi se nasc, câţi mor, câţi pleacă din ţară... deci aceste date există însă nu există deocamdată voinţa că aceste liste electorale să fie actualizate", susţine Negruţi.
La rândul lor, cetăţenii trebuie să pună presiune pe autorităţi, crede Negruţi, altfel nu se va întâmpla nimic... În special pentru legea 208/2015.
Pe lângă presiune, cetăţenii mai pot face ceva, crede şi Octav Stîngă, iniţiatorul demersului Un timbru pentru dreptate. Şi anume, să se înscrie în registrele electorale.
"Ceea ce trebuie făcut pentru iniţiativa Oameni noi este ca cetăţenii români care se află în străinătate să se înscrie în registrele electorale, să nu le fie teamă că îşi pierd cartea de identitate românească, nu există niciun temei legal să se întâmple asta decât dacă ei declară că vor să-şi stabilească domiciliul în străinătate Este important pentru că instituţiile statului român au decis să ignore românii din străinătate, (...) Cu cât oamenii se vor înscrie în aceste registre electorale, cu atât statului român îi va mai greu să îl ignore. Organizaţiile statului român acum nu doresc ca românii din Diaspora să aibă parte activă la procesul electoral", crede Octavian Stîngă.
Vă invităm să urmăriţi şi materialul video.
