Dispută Judele-Teniţă pe tema votării bugetului Capitalei: "Oare ce-o fi în sufletul lui Cătălin?" / "Ce naibii a fost la voi în minte?"

Bugetul Capitalei a fost adoptat, joi seara, după o şedinţă maraton, care a fost marcată de certuri şi schimb de acuzaţii. Proiectul de buget, cu amendamente din partea tuturor grupurilor politice, a fost votat de 38 dintre consilierii locali.
Tensiunile au continuat şi după votarea bugetului, unul dintre episoade implicându-i pe Lucian Judele de la USR şi Cătălin Teniţă de la REPER.
Cei doi au avut un schimb dur de replici pe paginile personale de Facebook, aruncându-şi reciproc acuzaţii cu privire la problema bugetului.
Postarea lui Lucian Judele
Oare ce-o fi în sufletul lui Cătălin Teniţă, care şi-a dat demisia pentru că REPER S1 şi S2 au votat bugetul alături de PSD, PNL şi AUR, iar în această seară el a procedat exact la fel?
Dar ştiţi ce este şi mai regretabil? Deşi ştia că bugetul avea deja voturile necesare pentru a trece, a căzut în capcana “mierosului viceprimar” care, în schimbul acceptării unui singur amendament, a votat toate amendamentele propuse de PSD, PNL şi AUR.
Se întâmplă, şi băieţii deştepţi greşesc câteodată. Important este să nu devină o obişnuinţă
Postarea lui Cătălin Teniţă
Hai să îţi spun, Lucian Judele, ce este în mintea mea ca să nu rămâi cu întrebarea. (Eu nu prea le am cu întrebările retorice, sunt mai de la ţară. Întreabă omul, eu răspund)
1. Ce naibii a fost la voi în minte când v-am invitat să mergem la Nicuşor Dan să îl întrebăm cum să votăm ca echipă (echipa lui!) la buget după amendamentele PSD-PNL.
Mi-aţi spus nu, că oricum votaţi contra.
Nicuşor mi-a zis “vot pentru, că este un buget negociat”. Deci REPER a votat cum a cerut Nicuşor partidelor pe care le-a susţinut la locale. USR nu. După ce şi noi şi voi am votat contra la amendamentele PSD-PNL.
Ar fi fost de râsul lumii să se audă că Nicuşor a fost susţinut de PNL-PSD-PUSL şi nu i-au votat bugetul USR şi REPER. Sau poate asta voiaţi voi. Să arătaţi că uite candidatul ascuns al coaliţiei...
2. Cum naibii aţi avut tupeul să votaţi contra când Nicuşor a fost foarte decent cu voi, cei de la USR, şi a luat amendamentele voastre de la instituţiile pe care le administraţi sub aripa lui (amendamentele primarului) ca să le treacă. Cum v-aţi făcut treaba cu el, dar apoi aţi jucat cartea revoltatului. În condiţiile în care USR are zeci de membri în acele administraţii, iar REPER zero.
3. Cum naibii nu aţi avut şi voi bun simţul să daţi un semn şi către REPER să întrebaţi dacă nu aţi avea şi voi un amendament pe care să şi-l asume Nicuşor. Aşa era colegial.
4. Dacă nu am fost eu prost când ni s-au propus să luăm din amendamentul vostru de la instituţiile păstorite ca să creştem suma la bugetare participativă. Am spus fără discuţii “Nu facem aşa ceva!” Şi chiar fără să vă ciuntim amendamentele am reuşit să obţinem un plus de 20 milioane lei pentru proiecte pe care le pot propune cetăţenii. (Way to go, Andreea Leonte - ştii să negociezi pe principii, nu pe compromisuri!)
Dar repet, poate cetăţenii meritau mai mult şi voi mai puţin după genul ăsta de mesaj al tău şi mai ales după genul de tratament al lui Nicuşor.
5. Cum naibii ziceţi că noi am votat amendamentele PSD-PNL când de fapt am votat contra ca şi voi. Cu diferenţa că la proiectele alea dinainte, cele 35, cele introduse la presiunea PNL-PSD, noi am votat peste 80% contra (nici măcar abţinere) şi voi aţi votat 80% pentru. Cine a votat deci mai mult ca PSD-PNL?
6. Şi ar mai fi câteva în capul meu, dar nu vreau să fiu orbit de candidaţii politici diferiţi. Fiecare dintre noi au lipit afişul inaugural astăzi. Eu cu Nicuşor, tu cu Elena Lasconi. Eu nu sunt însă city managerul Elenei, tu eşti al lui Nicuşor. Post în pixul lui, deloc pe criterii politice. Aşa cum mai sunt multe alte posturi din conducerea administraţiilor, pe care Nicuşor refuză să le predea algoritmului politic, în ciuda presiunilor PSD-PNL. Mi-ar fi plăcut măcar un pic de rezervă pe tema asta, nu un joc politic când mizele acum sunt altele.
Asta e în capul meu acum, la ora 01:19, după o zi plină.
Şi mulţumirea că avem un candidat bun, care ştie să joace bine pe un teren “minat” de partide. De asta are nevoie România acum, ca terenul să nu devină minat la propriu.