NATO va desfăşura capacităţi militare noi, inclusiv baze militare, în Europa de Est

Secretarul General NATO Anders Fogh Rasmussen vorbeste cu media pe 20 noiembrie 2010 in Lisabona
Secretarul General NATO Anders Fogh Rasmussen vorbeste cu media pe 20 noiembrie 2010 in Lisabona (Sean Gallup / Getty Images)

Ca răspuns la agresiunea Rusiei în Europa de Est, Alianţa Nord Atlantică a decis să mobilizeze o serie de capacităţi militare suplimentare, inclusiv baze militare, în Europa de Est, a anunţat, marţi, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit The Guardian.

Anders Fogh Rasmussen a declarat că ţările membre vor depăşi diferenţele existente în timpul summitului de la Cardiff de săptămâna viitoare şi vor conveni să trimită noi forţe militare la graniţele Rusiei - o mişcare care va declanşa o reacţie puternică din partea Moscovei.

NATO va mai întări securitatea Ucrainei, va ”moderniza” forţele sale armate şi va ajuta ţara să contracareze ameninţarea Rusiei, a subliniat acesta.

”Vom adopta ceea ce numim un plan de acţiune promptă menită să ne dea capacitatea de a acţiona rapid în acest mediu de securitate complet nou din Europa. Avem deja ceva numit forţa de răspuns NATO, al cărei scop este de a fi capabilă să fie desfăşurată rapid când este necesar. Acum intenţia noastră este de a dezvolta ceea ce eu aş numi un vârf de suliţă în interiorul acelei forţe de răspuns cu o disponibilitatea foarte, foarte mare”, a declarat Rasmussen.

”Pentru a fi capabil să furnizezi astfel de întăriri rapide ai nevoie şi de baze de recepţie în naţiunile gazdă. Aşa că va implica pre-poziţionarea rezervelor, a echipamentului, pregătirea infrastructurii, bazelor şi a sediilor. Linia finală este că pe viitor tu vei vedea o prezenţă NATO mai vizibilă în est”, a adăugat secretarul.

Polonia şi cele trei state baltice au fost alarmate în urma ameninţărilor expuse de Rusia şi au solicitat o prezenţă mai puternică a NATO în regiune. Statele est-europene au criticat eforturile minime depuse de alianţă până acum.

Dar problema bazelor permanente ale NATO în Europa de Est este văzută diferit în cadrul alianţei. Francezii, italienii şi spaniolii se opun, în timp ce americanii şi britanicii susţin cererile est-europene. Germanii, spune un oficial NATO, stau pe bară de frică să nu provoace Rusia.

Este probabil ca summitul de la Cardiff să producă o formulă care va evita termenul ”permanent” al noilor baze, au declarat surse din cadrul alianţei. Dar impactul va fi că vor exista baze militare administrate de NATO în estul a ceea ce obişnuia să fie cortina de fier.

”Poate fi o bază de rotaţie, cu o frecvenţă foarte înaltă. Punctul este că orice agresor potenţial ar trebui să ştie că dacă numai se gândeşte să atace un aliat al NATO se va confrunta nu numai cu soldaţii din acea ţară specifică, ci şi cu trupele NATO. Asta este important”, a declarat Rasmussen.

Singurul sediu NATO de la estul frontierei de pe timpul războiului rece este la Szczecin, coasta baltică a Poloniei. Sursele susţin că este probabil că acesta să fie centrul noilor dezvoltări. Planurile aeriene şi navale trebuie să fie complete, dar problema forţelor terestre internaţionale în est este mai dificil de aprobat.

Întrebat dacă vor exista mobilizări permanente internaţionale sub steagul NATO în Europa de Est, Rasmussen a declarat: ”Răspunsul scurt este da. Pentru a preveni neînţelegerile folosesc fraza 'atât cât este necesar'. Aliaţii noştri estici vor fi satisfăcuţi când vor vedea cu adevărat ce este inclus în planul de acţiune prompt.”

Rasmussen susţine că forţele NATO pot fi desfăşurate în numai câteva ore.

NATO nu era pregătită pentru avansurile militare ale Rusiei în Ucraina, iniţiate în luna februarie, şi încearcă să creeze o strategie pentru o eră nouă în care Rusia a migrat din poziţia de ”partener strategic” al alianţei către cea de factor ostil, perfecţionând ceea ce NATO numeşte ”războiul hibrid”.

Rasmussen, a cărui termen la conducerea NATO se apropie de final, a declarat: ”Trebuie să ne confruntăm cu realitatea că Rusia nu consideră NATO un partener. Rusia este o naţiune care, din păcate, pentru prima oară de la al Doilea Război Mondial a capturat teritorii cu forţa” a declarat el, omiţând exemplul Israelului.

”Nimeni nu s-a aşteptat ca Rusia că captureze teritorii prin forţă. Am văzut de asemenea o schimbare remarcabilă în abordarea militară rusă şi capabilitatea sa, de exemplu, în războiul georgian în 2008. Am văzut că ruşii şi-au îmbunătăţit abilitatea de a acţiona rapid. Ei pot într-o perioadă foarte, foarte scurtă de timp să convertească un exerciţiu militar major într-o operaţiune ofensivă militară”, a declarat Rasmussen.

Rasmussen a reiterat să ruşii au mobilizat mii de soldaţi la graniţa estică a Ucrainei şi au lansat proiectile de artilerie în Ucraina. Informaţia sa se bazează pe propriile rapoarte de informaţii ale NATO.

Dar oficialii NATO au recunoscut că serviciile de informaţii au fost blocate de o lipsă solidă de informaţii din teritoriu. ”Putem vedea numai de la 37 de kilometri în sus”, a declarat un oficial.

Rasmussen a declarat: ”Avem rapoarte din surse multiple care arată o implicare rusă chiar viguroasă în destabilizarea estului Ucrainei”.

”Am văzut artileria trăgând peste graniţă cât şi în interiorul Ucrainei. Am văzut o mobilizare rusă de-a lungul graniţei. Foarte clar, Rusia este implicată în destabilizarea estului Ucrainei... Vezi o combinaţie sofisticată de război convenţional amestecat cu operaţiuni de informaţii şi în principal de dezinformare. Va trebui mai mult decât NATO pentru a contracara efectiv un astfel de război hibrid”, a declarat Rasmussen.

Dacă liderii vestici au fost surprinşi şi impresionaţi de manifestarea militară rusă, Ucraina, în contrast, are o condiţie militară demnă de milă, potrivit oficialilor NATO.

”Dacă noi suntem la doi paşi în spatele ruşilor, ucraineni sunt cu 16 paşi în spatele lor”, a declarat o sursă NATO, care a fost recent în Kiev. ”Generalii lor vor doar să distrugă totul. Dar nu este un război cu împuşcături, este un război al informaţiilor”.

Într-o mişcare care va provoca Moscova, NATO va spori colaborarea şi ajutorul trimis către armata ucraineană.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, va participa la summitul de la Cardiff şi va fi singurul şef de stat non-membru NATO care va negocia cu liderii alianţei. Patru ”fonduri fiduciare” vor fi înfiinţate pentru a finanţa logistica militară a Ucraina, structurile de comandă şi control, apărarea cibernetică, şi pentru plata pensiilor forţelor armate.

”Ucraina urmăreşte propria ei cale. Asta va fi demonstrat la summit deoarece vom avea o întâlnire NATO-Ucraina la summit”, a declarat Rasmussen. ”Asta vrem să facem la summit, să-i ajutăm să sporească capacitatea sectorului lor de securitate, pentru a-l moderniza”, a adăugat secretarul.

Summitul va dezbate şi problema reducerii bugetului de apărare al Europei într-o perioadă de instabilitate intensă la graniţele sudice şi estice ale continentului. Statele Unite au criticat UE pentru finanţarea redusă a propriilor bugete de securitate.

”De la sfârşitul războiului rece am trăit într-o vreme relativ bună. Acum ne confruntăm cu o schimbare profundă de climat. Asta necesită mai multe investiţii”, a declarat Rasmussen. ”Politicienii au încercat să colecteze dividentele de pace după sfârşitul războiului rece. Asta este ceva ce poate fi înţeles. Dar acum suntem într-o situaţie de securitate complet nouă".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe