Jurnalişti de la Chişinău despre Raportul „Kroll 2”, acţiunile lui Ilan Şor, lăcomia foştilor guvernanţi şi inacţiunea justiţiei

Deşi procurorii au avut acces la raportul „Kroll 2” de mult timp, inclusiv la numele beneficiarilor, aceştia nu l-au purtat prin judecăţi şi penitenciare pe Şor, ci l-au lăsat să-şi facă liniştit campanie electorală şi să ajungă în Parlament ceea ce ar fi penibil, afirmă Dorin Galben.
Ilan Şor
Ilan Şor (facebook.com/Ilan Şor)

Comisia parlamentară de anchetă privind investigarea fraudei bancare din R. Moldova a făcut public raportul „Kroll-2”, secretizat anterior de către regimul Plahotniuc şi procurori.

Astfel, potrivit investigaţiilor companiei americane, principalul figurant al jafului miliardului este Ilan Şor controversatul om de afaceri care, fiind condamnat de către prima instanţă la 7 ani şi 6 luni de închisoare a fost lăsat în libertate şi, potrivit procurorilor, recent a părăsit ilegal Republica Moldova. 77 companii atribuite lui Ilan Şor au luat credite de la „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank” participând la schema care a condus la falimentarea instituţiilor bancare.

„O parte semnificativă din banii furaţi din Moldova au trecut prin banca letonă ABLV şi prin banca ucraineană Privatbank. De asemenea, în schemă apar bănci din Estonia şi Rusia, iar cuvintele-cheie în documentul întocmit de detectivii americani sunt „acţiuni concertate” şi „acţiuni coordonate”, ceea ce înseamnă, în opinia economiştilor de la Chişinău, coordonare la nivelul instituţiilor statului – deconectarea acestora pentru a nu împiedica frauda”, scrie Vitalie Călugăreanu într-un editorial pentru Deutsche Welle.

Raportul „Kroll-2” arată traseul banilor şi sumele delapidate, cum a fost gestionat furtul de la distanţă, din Estonia, şi serverele prin intermediul cărora au acţionat hoţii. În raport mai apar şi băncile „Moldindconbank”, „Victoriabank” şi „Comerţbank” din Republica Moldova în care companiile din „grupul Şor” aveau depozite de zeci de milioane de dolari.

Documentul nu conţine numele lui Vlad Plahotniuc, ci doar al notarului care îl deservea pe oligarh înainte să fugă din Moldova. După ce numele notarului a apărut în raportul publicat, acesta a menţionat că „sunt zvonuri murdare” şi că a „acţionat mereu conform legii”.

În context, jurnalistul Dorin Galben a scris pe pagina sa de Facebook că Ilan Şor, prin intermediul companiilor sale şi a persoanelor din anturajul său, a luat din băncile moldoveneşti, doar în luna noiembrie 2014, aproape 2 miliarde de dolari. „2 miliarde de dolari într-o lună, oameni buni. Voi vă imaginaţi cât de hapsân este acest om şi cei cu care s-a împărţit (Filat, Plahotniuc şi restul demnitarilor influenţi din acea perioadă).”

Acesta a mai ţinut să sublinieze că Procuratura a avut acces la raportul „Kroll 2” de mult timp, inclusiv la toate numele beneficiarilor. Dar în loc să-l poarte prin judecăţi şi penitenciare pe Şor, ei l-au lăsat să-şi facă liniştit campanie electorală, să organizeze concerte şi să ajungă în Parlament. „În loc de puşcăriaş, omul e deputat. Tot ei l-au lăsat să-şi vândă afacerile din Republica Moldova şi să-şi scoată bani din ţară. Acum cică i-au deschis dosar penal. Ia penibili mai sunteţi, stimaţi procurori.”

Comisia specială de anchetă joi, 4 iulie 2019, a publicat documentul în pofida avertizărilor procurorului Harunjen că „publicarea raportului „Kroll-2” ar putea prejudicia ancheta” şi că „nu există nicio listă cu beneficiarii finali ai fraudei bancare”.

Deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba şi expertul de la Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţă au ţinut să atenţioneze că procurorul general minte sugerându-i acestuia să citească pagina 10 a raportului unde se menţionează clar despre anexa cu numele beneficiarilor jafului.

Având în vedere faptul că investigarea furtului a stagnat mulţi ani, procurorii încercând, prin inacţiune şi secretizarea raportului „Kroll 2”, să protejeze hoţii conectaţi la guvernarea care a capitulat în iunie 2019, dar şi din motivele acţionării procurorilor la comanda PDM, noua guvernare a declarat de multe ori că nu are încredere în Procuratură şi i-a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen. Tot din aceste motive, a fost constituită o comisie parlamentară specială de anchetă privind investigarea fraudei bancare.

Cu toate acestea, eforturile premierului Maia Sandu şi a membrilor Comisiei speciale de anchetă de a obţine, de la procurori, raportul „Kroll-2” s-au dovedit a fi zadarnice. Aşa că noii guvernanţi au cerut şi au primit o copie a raportului „Kroll-2” de la compania americană care l-a întocmit.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe