Human Rights Watch: "China, este timpul să spui adevărul despre Tiananmen"

Regimul chinez ar trebui să înceteze negarea rolului statului în masacrul protestatarilor şi cetăţenilor pro-democraţie neînarmaţi din 4 iunie 1989, şi să recunoască responsabilitatea guvernului pentru crimele, reţinerile şi persecuţiile asociate cu suprimarea protestelor - cere Human Rights Watch
Protestele pro-democraţie din Tiananmen, 4 iunie 1989
Protestele pro-democraţie din Tiananmen, 4 iunie 1989 (Facebook.com)

Beijingul ar trebui să-şi demonstreze angajamentul pentru respectarea drepturilor omului prin încetarea imediată a detenţiilor şi hărţuirilor celor care marchează această ocazie, şi să se întâlnească cu supravieţuitorii şi membrii de familie ai acestora, a declarat joi, organizaţia Human Rights Watch.

"Autorităţile chineze au o datorie legală şi o responsabilitate faţă de supravieţuitorii masacrului şi membrii familiilor lor", a declarat Sophie Richardson, directorul pe probleme pe China a Human Rights Watch . "Represiunea politică din 1989 nu a eliminat aspiraţiile pentru libertăţile fundamentale şi un guvern responsabil - în schimb, a agravat numai lipsa de legitimitate a partidului."

Ca şi în anii precedenţi, autorităţile s-au aflat în stare de alertă ridicată înainte de aniversarea comemorării din acest an a masacrului:

În Chengdu pe 28 mai, 2016, autorităţile l-au reţinut pe Fu Hailu învinuindu-l de activităţi subversive; el este suspectat că a postat pe reţelele sociale imagini de sticle de lichior cu etichete legate de masacru.

Cel puţin patru alţii - poetul Ma Qing în Chengdu, şi activiştii Xu Caihong, Zhao Changqing şi Zhang Baocheng din Beijing - sunt consideraţi arestaţi de poliţie pentru comemorarea evenimentului, potrivit organizaţiei neguvernamentale Chinese Human Rights Defenders.

Autorităţile chineze au plasat de asemenea sub arest la domiciliu sau restricţionează circulaţia unui număr de activişti, inclusiv Ding Zilin, membru fondator al organizaţiei "Mamele din Tiananmen", şi profesorul pensionat din Shandong Sun Wenguang.

Proeminentul jurnalist Gao Yu, care în noiembrie 2015 a fost eliberat din închisoare pe motive medicale, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de cinci ani acasă, şi fostul oficial de top Bao Tong, care rămâne sub arest la domiciliu, au fost obligaţi să părăsească Beijingul pentru "vacanţe" forţate.

Din 1989, regimul comunist chinez a menţinut un control strict asupra drepturilor fundamentale ale omului - în special restricţionând libertatea de exprimare, de întrunire şi de asociere, precum şi dreptul la participare politică - în ciuda obligaţiilor sale asumate în Constituţie şi dreptul internaţional al drepturilor omului.

Intoleranţa faţă de dizidenţă a atins o nouă culme de când preşedintele Xi Jinping a venit la putere în martie 2013. Guvernul a elaborat sau a promulgat legi noi de securitate care au pus în aplicare controale mai restrictive asupra societăţii civile; au restricţionat şi mai mult exprimarea pe internet şi mass-media; au reţinut şi închis sute de activişti în valuri succesive de arestări; au vizat pentru persecuţie lideri de opinie şi gânditori liberali; şi a promovat agresiv "ideologia corectă" a Partidului.

În timp ce ultima persoană închisă pentru implicarea sa în protestele din 1989 va fi eliberată în octombrie 2016, mulţi dintre cei care au fost implicaţi în demonstraţii şi care şi-au continuat activismul după eliberarea lor au fost re-încarceraţi.

Regimul chinez a împiedicat, de asemenea, discuţiile despre masacru prin blocarea revenirii din străinătate, unde au căutat refugiu în urma masacrului, a organizatorilor sau participanţilor la protestele din 1989.

Foşti lideri ai studenţilor Wuer Kaixi şi Xiong Yan, de exemplu, au fost în imposibilitatea de a re-intra în China. încercările lor repetate de a reveni în 2013 şi 2014 au fost respinse de către autorităţile din Hong Kong.

Negarea continuă a masacrului protestatarilor şi ostilitatea faţă de mitingurile paşnice au contrast puternic cu evoluţiile din alte părţi ale lumii. În mai 2016, în discursul său inaugural, Tsai Ing-wen, noul preşedinte al Taiwanului, a promis să "se confrunte cu trecutul", prin înfiinţarea unei noi Comisii pentru Adevăr şi Reconciliere pentru a investiga "greşeli" ale "erei" - care probabil se referă la perioada de represiune politică cunoscută sub numele de Teroarea albă.

După cinci decenii de dictatură militară, Birmania a început o tranziţie spre democraţie electorală.

Context:

Vărsarea de sânge în masacrul din Tiananmen 1989 a fost precipitată de adunările paşnice ale studenţilor, lucrătorilor şi altor cetăţeni din Piaţa Tiananmen din Beijing şi din alte oraşe, care, în aprilie 1989, cereau libertate de exprimare, responsabilitate şi sfârşitul corupţiei. Guvernul a răspuns la protestele ce luaseră amploare la sfârşitul lunii mai 1989 declarând legea marţială.

La 3 şi 4 iunie, armata a deschis focul şi a ucis un număr greu de estimat de protestatari (paşnici), dar şi trecători. În Beijing, unii cetăţeni au atacat convoaiele armatei şi au ars vehicule ca răspuns la violenţa armatei. În urma crimelor, guvernul a pus în aplicare o represiune naţională şi a arestat mii de persoane pentru "contra-revoluţie" şi alte acuzaţii politice, inclusiv perturbarea ordinii sociale şi incendieri.

Partidul (sau guvernul ilegal al Chinei) nu a acceptat niciodată responsabilitatea pentru masacru şi nu a tras la răspundere autorii crimelor.

Regimul comunist a refuzat să efectueze o investigaţie asupra evenimentelor sau să dea publicităţii date cu privire la cei care au fost ucişi, răniţi, au dispărut, sau au fost închişi.

Organizaţia neguvernamentală "Mamele din Tiananmen", care constă în mare parte din membrii de familie ai celor ucişi, a stabilit dosarele a 202 de persoane care au fost ucise în timpul reprimării mişcării din Beijing şi din alte oraşe.

După douăzeci şi şapte de ani, mulţi membri ai organizaţiei "Mamele din Tiananmen" sunt bolnavi, iar unii au murit fără să vadă făcându-se dreptate sau să ştie exact ce s-a întâmplat cu membrii familiei lor.

Human Rights Watch a cerut guvernului chinez să folosească ocazia celei de a 27-a comemorări din 4 iunie 1989, pentru a inversa poziţia actuală asupra evenimentului. Mai precis, guvernul chinez ar trebui:

1. Să respecte dreptul la libertatea de exprimare, de asociere şi întrunire paşnică şi să înceteze hărţuirea şi detenţia arbitrară a persoanelor care contestă versiunea oficială din 4 iunie;

2. Să se întâlnească cu membrii organizaţiei "Mamele din Tiananmen" şi să-şi ceară scuze,

3. Să permită o anchetă publică independentă cu privire la evenimentele din 4 iunie şi să facă publice fără întârziere constatările şi concluziile sale;

4. Să permită reîntoarcerea liberă a cetăţenilor chinezi exilaţi din cauza conexiunilor lor la evenimentele din 1989, şi

5. Să investigheze toţi oficialii guvernamentali şi militari care au planificat sau au ordonat folosirea ilegală a forţei letale împotriva demonstranţilor paşnici şi să facă publice numele tuturor celor care au murit.

"În loc să avanseze, China a stagnat, şi chiar a regresat, în ceea ce priveşte reformele politice din 1989", a declarat HRW. "Beijingul poate merge înainte doar confruntându-se cu trecutul său dureros, aşa cum alţii au avut încrederea s-o facă, şi aşa cum cetăţenii chinezi doresc în mod clar."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe