Hidroelectrica, pericol naţional? Cum faci praf oraşe cu deversare de baraj

Sigla Hidroelectrica.
Sigla Hidroelectrica. (www.hidroelectrica.ro)

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, în 2012, a fost considerată, multă vreme, drept un act temerar, o decizie salutară menită să pună capăt contractelor cu băieţii deştepţi (BD). Iluzia a dispărut rapid, Hidroelectrica întrând pentru a doua oară în insolvenţă, asediată de băieţi deştepţi prin tribunale în timp ce alţi băieţi deştepţi, manageri ai companiei, încearcă să facă profit, pentru a scoate compania "la liman", din nou. Întrebarea care se pune este CUM se exercită acest demers şi în beneficiul cui.

Prea puţin se ştie însă că unul din rolurile principale ale unei centrale, pe lângă cel de a produce energiei electrică (şi profit pentru acţionari) este şi cel de amenajare împotriva inundaţiilor, rol în a cărui îndeplinire, în această vară, Hidroelectrica a eşuat.

Anticipând un an secetos, băieţii de la Hidroelectrica, au umplut lacurile ţării cu apă, în speranţa că va veni un timp când energia se va vinde mai bine şi atunci surplusul de apă stocată în lacuri, transformat în electricitate, va aduce mai mult profit. Speranţele lor n-au avut însă mare legătură cu realitatea şi vara a venit aducând multe, multe ploi. Astfel, luna iulie a prins Hidroelectrica cu lacurile de acumulare pline.

Unul dintre aceste lacuri, din fericire micuţ, este lacul Brădişor din judeţul Vâlcea, care, pe data de 29 iulie, era umplut până aproape de buză, 38,51 milioane de metri cubi versus 40,48 nivel normal de retenţie, potrivit datelor postate pe site-ul Apelor Române.

Cum ploile continuă să curgă nestăvilit (pe 30 iulie volumul de de apă din lacul Brădişor ajungea, conform sursei citate, la 45,4 milioane metri cubi faţă de 40,48 nivelul normal de retenţie), pentru ca barajul să nu se rupă, Hidroelectrica a deversat din lac în jur de 130 mc/sec, timp de două zile, astfel că unda de viitura pe albia râului deja umflate de ploi s-a revărsat cu şi mai multă putere, producând catastrofe în jur.

Viitura de pe râul Lotru a inundat localităţile Mălăia şi Brezoi, zeci de case şi diguri fiind avariate, DN7A a fost închis, iar accesul spre staţiunea Voineasa a fost oprit pentru două zile. Pagubele sunt estimate la peste un milion de euro, iar evaluarea încă nu s-a terminat şi vizează doar pagubele aduse patrimoniului administrat de municipalitate.

Oarecum halucinant, situaţia de la Brădişor a fost prezentată de vice-premierul Liviu Dragnea drept un succes de colaborare între autorităţi.

"A fost un caz special la barajul de la Brădişor, la 20 de km în amonte de Brezoi în care dacă cei de la Apele Române şi cei de la Hidroelectrica nu lucrau împreună să găsească nivelul optim de deversare ca să şi reziste barajul, dar şi să ţină sub control nivelul debitului care merge în aval, oraşul Brezoi putea să fie măturat. N-am dat atunci informaţia şi nu voiam să panicăm, dar dacă am fi ajuns în situaţia în care constatăm că acolo nu mai puteau fi ţinute lucrurile sub control, oraşul Brezoi ar fi putut fi evacuat", a declarat Dragnea, într-un interviu pentru DC News.

Nu de aceeaşi părere este şi primarul din Brezoi, Robert Schell, care a anunţat că va acţiona în instanţă Hidroelectrica, pentru gestionarea defectuoasă a lacurilor de acumulare în timpul inundaţiilor de la finele lui iulie şi că va solicita plata pagubelor produse din această cauză pe teritoriul localităţii.

"Considerăm într-adevăr că principalul vinovat pentru ce s-a întâmplat în oraşul Brezoi, la sfârşitul lunii iulie, este Hidroelectrica", a declarat primarul Robert Schell într-un interviu acordat Epoch Times, explicând că lacurile au fost ţinute pline până în ultimul moment, când nu a mai fost altă soluţie decât să se dea drumul la unda de viitură.

Este de nepermis ca atunci când avem avertizări meteo de 3-4 zile primite, ştiam exact ce debite vor fi în perioada respectivă, ne anunţaseră că vor fi între 80 şi 100 de litri pe mp, ei să stea cu toate cele trei baraje (Vidra, Mălăia şi Brădişor) pline", a declarat dl Schell.

"Din discuţiile neoficiale cu cei ce lucrează acolo, la dispeceratele hidro, dânşilor, profesionişti de altfel, nu am ce să le imput, au solicitat ca în anumite perioade să se deverseze barajele. Numai că li s-a interzis de la Bucureşti şi am înţeles că de la Ministerul Economiei este această interdicţie. Şi ne-am trezit în noaptea de 29 iulie, dacă nu mă înşel, când ploaia era în toi, când afluenţii de pe râul Lotru erau la debite maxime, dar debite pe care albia râului putea să le suporte, ne-am trezit că am fost sunaţi de preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, şi apoi de şeful ISU Vâlcea, să ne anunţe că vor deversa, pentru că barajul Brădişor se afla peste cota de pericol, trecuse de cota de pericol şi a trebuit să suporte 128 de mc/secundă - atâta am fost informat eu, dar e posibil să fi fost şi mai mult-" a declarat primarul localităţii Brezoi, Robert Schell, într-un interviu acordat Epoch Times.

Deversarea a durat 2 zile, motiv pentru care autorităţile nu au putut interveni în satele Păstoaia şi Vasilatu, care erau inundate complet, pe motiv că deversarea continua..

Ce este paradoxal este faptul că autorităţile (inclusiv Hidroelectrica) ştiau ce urmează să se întâmple. Potrivit primarului din Brezoi, anual, pe valea Lotrului se fac simulări de inundaţii şi s-a constatat clar că la o deversare de 60 de mc/s, albia râului nu a făcut faţă. Primarul Robert Schell nu contestă că, pe 29 iulie, deversarea era necesară, altminteri riscându-se ruperea barajului, dar se întreabă, pe bună dreptate, cum este posibil ca în pofida avertizărilor de inundaţii Hidroelectrica să fi aşteptat cu lacul plin iar ministerul Economiei să interzică golirea lacului.

"Deja apa trecuse peste baraje, era o situaţie foarte delicată pentru dânşii. Întrebarea mea este însă de ce nu s-a făcut o deversare controlată înainte, în cele 3- 4 zile pe care le-au avut la dispoziţie (între primele avertizări de inundaţii şi momentul 29 iulie). Acest lucru este de neconceput!" a mai declarat dl Schell, adăugând că, până la deversarea Hidroelectrica, ploaia nu i-a creat probleme.

Pagubele cauzate municipalităţii de deversarea din Brădişor sunt estimate la un milion de euro. Această sumă nu include pagubele aduse oamenilor ale căror case au fost distruse de viituri (mulţi dintre ei oameni sărăci şi neasiguraţi, Liviu Dragnea declarând că "nimeni nu asigură o casă de paiantă"), nici pagubele aduse agenţilor economici afectate de inundaţiile produse în cele două zile. De asemenea, milionul de euro nu include nici lucrările hidrotehnice distruse de-a lungul Lotrului şi afluenţilor săi, aceste pagube urmând să fie cuantificate de Apele Române.

"Dorim să acţionăm în instanţă Hidroelectrica, a concluzionat dl Schell, opinând că, deşi va fi o luptă inegală între o administraţie mică şi ditamai colosul", are de gând să meargă mai departe, măcar pentru a trage un semnal de alarmă, pentru ca ce s-a întâmplat la Brădişor să nu se mai repete şi în alte părţi.

"Vreau să trag un semnal de alarmă pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple nicăieri. Proasta gestiune a sistemelor hidrotehnice este o problemă foarte spinoasă! Poate avea loc o tragedie de proporţii inimaginabile. Înţeleg că trebuie acumulate rezerve de apă, că energia este mult mai ieftină dar rolul amenajărilor hidro este şi de a proteja zonele din avalul barajelor. Pentru că aşa au fost construite. Acum nu putem sacrifica o localitate, oricât de mică ar fi ea, pentru ca interesele noastre economic cer altceva", a concluzionat dl Schell.

Semnalul de alarmă pentru autorităţi

Aşa cum remarcă şi domnul Schell, una din principalele funcţii ale unei hidrocentrale este amenajarea împotriva inundaţiilor. Tocmai de aceea, având în vedere rolul strategic al unei construcţii hidro, în fiecare an, între Apele Române şi Hidroelectrica se stabileşte un program de exploatare a lacurilor, iar pe plan local se fac simulări de inundaţii, exerciţii, se pun la punct sisteme de alarmare, se montează sirene la primării etc.

Aşa cum a arătat "cazul" Brădişor, negestionate bine, lacurile de acumulare pot produce catastrofe pe lângă care cele 2000 de gospodării afectate de la Brădişor să pară un incident minor. Lacul Brădişor are doar 40 de milioane de metri cubi de apă, la Vidra însă, Hidroelectrica stochează 430 de milioane mc, la Vidraru 450 de milioane de metri cubi, 2 miliarde la Bicaz şi 3 miliarde de mc la Porţile de Fier.

Şi dacă tot am ajuns la Porţile de Fier, merită menţionat că, la debite de 16.000 de metri cubi pe Dunăre, o creştere cu 1 metru la Porţile de Fier, de exemplu, conduce la o creştere de 10 m la Belgrad. O situaţie cu debite de peste 15.800 - 15.900 mc s-a înregistrat în 2006. Tocmai pentru că ceea ce se întâmplă la Porţile de Fier şi Lotru poate avea repercusiuni asupra ţărilor din jur, Uniunea Europeană a dat în 2009 o directivă (Directiva 114) care obligă şi România să stabilească riscurile legate de exploatările hidro.

Întrebarea care se pune, în atari circumstanţe, ce învăţăminte vor trage autorităţile din ceea ce s-a întâmplat la Brădişor şi ce învăţătură va trage Hidroelectrica, după ce va fi primit bilanţul stricăciunilor pe care le-a produs. Stocarea apei în lacuri până în ultimul moment s-a dovedit "o afacere" păguboasă pentru stat, ca principal acţionar al Hidroelectrica, păguboasă pentru casele inundate din Brezoi şi Mălăia, păguboasă pentru firmele de asigurări care îi vor despăgubi (dacă îi vor despăgubi) pe cei asiguraţi şi un dezastru pentru bugetul de la care se vor da bani (daca se vor da) pentru refacerea drumurilor distruse, a îndiguirilor etc. Pe scurt, nevoia de a face profit a Hidroelectrica va fi suportată de cetăţeni, de la buget.

La Brezoi, primarul Robert Schell nu-şi face mari iluzii că va fi ajutat de stat, poate doar Apele Române să primească bani. Până acum, sprijinul acordat edililor locali din partea autorităţilor centrale pentru repararea pagubelor produse de viituri a fost zero barat: " Luptăm singuri să refacem drumurile, să refacem ce s-a distrus. Nu ne-a ajutat nimeni cu un leu. Ni s-a spus că nu sunt bani, că la judeţ n-au venit bani decât pentru repararea drumurilor judeţene şi ne chinuim singuri, în condiţiile în care nici motorină nu mai avem bani să cumpăram."

Hidroelectrica nu a dat, potrivit primarului, nici un semn că ar avea vreo intenţie să remedieze ce a stricat, autorităţile locale - Prefectura, Consiliul judeţean - nu au dat nici ele semne că ar intenţiona să-i sprijine pe cei de la Brezoi. Nici Parchetul, nici DIICOT-ul, nici CSAT-ul nu au dat semne că s-ar fi autosesizat în privinţa pericolului pe care îl reprezintă lacurile ţinute de Hidroelectrica pline ochi.

alte articole din secțiunea Interne