România campioana apei uzinate şi a preţurilor mari (Video)

Conferinţele Focus Energetic, ediţia a XXII-a, 7 august 2014. În imagine Filip Cârlea, AFEER şi Remus Borza, Hidroelectrica
Conferinţele Focus Energetic, ediţia a XXII-a, 7 august 2014. În imagine Filip Cârlea, AFEER şi Remus Borza, Hidroelectrica (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Material video pe pagina originală a Epoch Times România.

România se confruntă, începând de anul trecut, cu un excedent al producţiei de energie electrică, a declarat joi Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, în cadrul unei conferinţe pe tema investiţiilor energetice.

Pe lângă faptul că producem mai multă energie electrică decât poate înghiţi piaţa internă, consumul scăzând de la an la an, companiile energetice româneşti vând la limita preţului de cost pe piaţa internă şi nici nu pot ieşi la export, a mai afrimat avocatul Borza.

"Mai au sens ivestiţii în hidro?" s-a întrebat retoric, Borza, afirmând că actualele reglementări impuse de Guvern în domeniul economic şi energetic nu sunt deloc favorabile producătorilor români.

Deşi ne vom conecta, începând cu 1 octombrie, la piaţa regională de energie – cu Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, România va fi necompetitivă: "Vom întra în competiţie cu producători care nu plătesc taxa pe stâlp, apa uzinată şi nu mai au piaţă reglementată de zece ani", a expus Borza motivele pentru care producătorii români nu ar fi competitivi.

România este campioana Europei la preţul apei uzinate, a mai afirmat şeful Euro Insol. Potrivit unui studiu pe care Hidroelectrica l-a pus la dispoziţia Guvernului, doar patru din cele 28 de ţări membre UE percep taxe pentru apa uzinată, România fiind una dintre ele, Mai mult, România nu numai că face parte din grupul minoritar al statelor ce iau bani pentru apă uzinată, ci are şi cel mai mare preţ.

"În Franţa, preţul apei uzinate este de 15 eurocenţi pe milionul de metri cubi în timp ce în România plătim 25 de cenţi la mia de metri cubi, a exemplificat Borza. "Evident că este un dezechlibru flagrant. Asta înseamnă un efort financiar foarte mare. "

"Vorbeam de investiţii, pentru că asta este temă majoră a conferinţei. Sigur, dacă nu am avea taxa pe apă uzinată de 80 de milioane de euro, care însemnă o pondere de 22 de lei prin preţul de cost pe MW, ceea ce înseamnă mai puţină competitivitatea a Hidroelectrica atât în piaţa internă cât şi la export, dacă nu ar fi taxa pe stâlp de alţi 40 de milioane de euro, care înseamnă încă 11 lei impact în preţul de cost", lucrurile ar arăta diferit a declarat Borza la conferinţa "Finanţarea investiţiilor energetice în condiţiile noilor viziuni naţionale şi europene" organizată de Focus Energetic.

La taxa pe stâlp şi cea pe apa uzinată, se mai adaugă şi piaţa reglementată "cu aşa zisele politici sociale de subvenţie a energiei pentru populaţie", subvenţie care, potrivit lui Borza, este o "falsă" teorie, având în vedere că energia pleacă de la Hidroelectrica cu cu 115 lei şi ajunge să fie facturată la populaţie cu aproximativ 400 de lei.

Hidroelectrica, "obligată" potrivit lui Remus Borza să vândă cu 115 lei MWh pe piaţa reglementată internă, câtă vreme preţul de cost este 160 de lei, mai pierde astfel alte aproximativ 50 de milioane de euro anual, per total compania "donând" statului în jur de 170 de milioane de euro, bani ce ar fi putut fi direcţionaţi în investiţii a explicat Borza.

Declaraţiile lui Remus Borza au fost făcute în contextul în care un investitor din domeniul microhidro, i-a atras atenţia ministrului Mediului, Attila Korodi, prezent şi el la conferinţa Focus Energetic, că Guvernul a adoptat două acte normative care au adus mari suferinţe mediului investiţional românesc şi anume HG 1202, care stabileşte preţul apei la 3 lei/mc şi Ordinul de Minstru 980/2011, care reglementează închirierea albiilor minore şi care încalcă cel puţin două legi organice.