Premierul Ponta dornic să pună sistemul energetic al ţării în mâna statului chinez

Premierul Victor Ponta primit cu onoruri la Beijing, 31 august 2014.
Premierul Victor Ponta primit cu onoruri la Beijing, 31 august 2014. (Facebook)

Pe vremea Împuşcatului, cum se referă românii la vremurile de dinainte dinainte de 89, circula o vorbă "cine pleacă ultimul din ţară, să stingă lumina." Era atât de rău, încât mulţi dintre români îşi doreau să fugă în Occident. Astăzi, 25 de ani mai târziu, premierul României "democrate", Victor Ponta, "fuge" spre China, pregătit să predea controlul întrerupătorului de la lumină statului comunist chinez.

"România este ţara din Europa care are toate tipurile de resurse energetice, energie nucleară, şi dorim să dezvoltăm aceste capacităţi prin colaborarea cu companii din China, energie hidro, care asigură un sfert din producţia naţională, energie pe cărbune, energie termo, unde e nevoie de investiţii, avem resurse importante, dar avem nevoie de investiţii în retehnologizare şi protecţia mediului, energie regenerabilă, acolo unde companii din China sunt deja prezente prin investiţii în domeniul energiei eoliene", a declarat luni premierul Victor Ponta, aflat în vizită "de lucru" la Beijing, unde a fost aşteptat cu covor roşu şi cu onoruri militare de către comuniştii chinezi.

Reactoarele 3 şi 4 Cernavodă, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, o nouă centrală pe cărbune care ar uma să fie construită de CE Oltenia în colaborare cu China, retehnologizarea Termocentralei Deva, hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopole, microhidrocentralele de pe Prut, cablul electric submarin România- Turcia sunt doar o parte din proiectele în care Guvernul Ponta îşi doreşte să-i atragă pe chinezi. "Practic, orice înseamnă proiect energetic mare implică şi o companie chineză", remarcă Hotnews.

Dacă la acesta adăugăm şi intenţia ENEL de a vinde operaţiunile de distribuţie şi furnizare unei companii chineze, imaginea Chinei deţinând controlul asupra sistemului energetic românesc capătă din ce în ce mai mult contur.

Nu numai că tot ce înseamnă proiect energetic mare ar trebui, în viziunea premierului, să implice şi o companie chineză ci, mai mult, potrivit unei analize Hotnews, pentru unele dintre proiecte Guvernul vrea să acorde chiar şi ajutoare de stat. Niciun compromis nu pare prea mare pentru Guvernul Ponta pentru a-i aduce în România pe chinezi.

Astfel, pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în care Guvernul vrea să implice compania China General Nuclear Power Corporation, pe lângă pachetul majoritar (51%) investitorul ar urma să primească şi o serie de facilităţi.

Statul român intenţionează să acorde măsuri de sprijin firmelor chineze, printre care şi posibilitatea de a vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie, chiar şi în afara bursei de energie OPCOM, odată cu încheierea unor "contracte pentru diferenţă" şi cu acordarea unor garanţii de stat. "Fiind posibile ajutoare de stat, trebuie notificată Comisia Europeană", scrie Hotnews. Dacă Bruxelles-ul va fi sau nu de acord cu acordarea unor astfel de facilitaţi, acesta este un cu totul alt subiect.

"Remarcabil" este şi modul în care se desfăşoară procesul de selecţie a investitorului pentru cele două reactoare. În pofida complexităţii proiectului, NuclearElectrica a anunţat un calendarul de selecţie a investitorului foarte strâns, companiile interesate având la dispoziţie doar două săptămâni pentru depunerea documentaţiei de calificare.

Practic, procedura de selectare a unui investitor pare doar o mascaradă organizată doar pentru ochii UE, normele europene interzicând atribuirea directă a lucrărilor. Licitaţia a fost demarată după ce la summit-ul Europa Centrală şi de Est - China - autorităţile române au semnat o scrisoare de intenţie cu chinezii, pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă iar canadienii de la Candu Energy Inc. au semnat şi ei, pe 24 iulie, un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Company (CNPEC) pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Guvernul şi-a propus să acorde facilităţi şi pentru hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţie fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de euro

Potrivit unui proiect de Ordonanţă a Guvernului, operatorul centralei ar urma să fie scutit de o serie de taxe şi obligaţii precum taxele pentru scoaterea terenurilor necesare construcţiei din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional, taxele de transport a energiei electrice, taxele şi obligaţiile de plată specifice de gospodărire a resurselor de apă, taxele de cogenerare, obligaţiile la achiziţia certificatelor verzi.

Şi pentru aceste facilităţi trebuie notificată Comisia Europeană. Fără să îşi fi bătut capul cu notificări către Bruxelles, autorităţile statului au semnat însă, tot la celebrul summit cu China din noiembrie 2013, o scrisoare de confort pentru Tarniţa-Lăpuşteşti între compania de proiect Hidro-Tarniţa şi compania chineză Sinohydro. Ulterior, în ianuarie 2014, ministrul Constantin Niţă - aflat şi el în China, alături de premierul Ponta - a cerut ca pentru compania de proiect Hidro Tarniţa să contribuie în acest an şase companii: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia, fiecare cu câte 2 milioane de euro. Centrala Hidroelectrica cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti ar urma să aibă o capacitate de 1.000 MW.

La fel ca şi în cazul celor două reactoare nucleare şi Hidro Tarniţa îşi va selecta investitorul, "în conformitate" cu reglementările UE, adică "transparent." În consecinţă, compania a publicat, la începutul lunii august, un anunţ internaţional pentru selectarea de investitori în vederea implementării proiectului.

Hotnews reaminteşte că în pofida discuţiilor pe care le poartă Niţă cu investitorii în China, oportunitatea unei astfel de investiţii este pusă sub semnul întrebării. Numeroasele studii de fezabilitate pe care s-au cheltuit milioane de euro din 2009 până în prezent NU au dovedit oportunitatea proiectului.

"Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că în România există deja cinci centrale prin pompaj situate pe râul Olt, inaugurate în luna mai, în mod experimental." scrie Hotnews, în atari condiţii producţia de la Tarniţa urmând să constituie un excedent. În România oricum se înregistrează supracapacitate pentru producţia de energie electrică, în timp ce consumul scade.

De la Ponta fără număr, inclusiv cioara de pe gard

Luni, în cea de a doua zi a vizitei delegaţiei guvernamentale conduse de Ponta în China, ministrul Economiei, Constantin Niţă, i-a invitat luni pe investitorii chinezi să ia parte în domeniul energiei şi la proiecte precum hidrocentrala de la Turnu Măgurele- Nicopole, pe care România şi Bulgaria doresc să o construiască împreună, la microhidrocentralele de pe Prut, de la graniţa cu Republica Moldova, precum şi la construcţia cablului submarin pentru transportul de energie electrică din România şi Turcia.

Parte dintre aceste proiecte au însă un viitor incert, cu sau fără implicarea Chinei. În ceea ce priveşte proiectul privind construcţia unor microhidrocentrale pe Prut, discutat de România cu Republica Moldova există o problemă: debitul apei, remarcă Hotnews. Tudor Copaci, viceministru al Economiei în Republica Moldova, nu deborda de entuziasm în ceea ce priveşte acest proiect remarcând că debitul râului Prut este foarte mic, motiv pentru care hidrocentrala de la Costeşti-Stanca, nu primeşte destulă apă pentru a mişca generatoarele. "O săptămână lucrează generatorul din Republica Moldova şi în altă săptămână lucrează generatorul din România. De aceea, toate aceste proiecte trebuie analizate foarte bine, trebuie analizate studiile de fezabilitate şi de observat dacă, într-adevăr, sunt fezabile aceste proiecte", declarat Copaci pentru Hotnews.

Nici proiectul de interconectare România-Turcia, ale cărui costuri sunt estimate la 600 de milioane de euro, nu pare a avea un viitor foarte luminos. Ca şi în cazul Tarniţa-Lăpuşeşti, ministrul Constantin Niţă a cerut companiilor energetice să contribuie cu câte 2 milioane de euro pentru finanţarea companiei de proiect, HVDCC România-Turcia SA, însă Turcia nu s-a pronunţat foarte clar dacă vrea să se implice sau nu, mai ales că sunt probleme legate de traseul cablului, care ar trebui să ocolească apele teritoriale ale Bulgariei, cu creşterile aferente de preţ.

China Naţional Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 şi va realiza instalaţiile de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane dolari, transmite Mediafax, contractul urmând să fie semnat luni de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China Naţional Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. CE Hunedoara ar putea intra însă în insolvenţă anul viitor.

Chinezii, exportatori şi distribuitori?

Complexul Energetic Oltenia intenţionează să construiască împreună cu firma chineză China Huadian Engineering o nouă centrală energetică pe cărbune cu o capacitate instalată de 600 de MW, energia produsă urmând să fie instalată. Centrala ar urma să producă anual 5 TWh de energie, iar costul de producţie va fi de circa 45 euro/Mw. Proiectul a fost anunţat în ianuarie 2013 însă până acum nu s-a întâmplat nimic.

Chinezii ar putea să ajungă să distribuie şi să furnizeze energie în mare parte din ţară, dacă preiau acţiunile ENEL, italienii fiind, conform presei, în negocieri pentru acţiunile deţinute în România cu State Grid Corporation of China. Negocierile ar fi demarat cu mai mult timp în urmă, însă au fost accelerate în ultima perioadă.

Enel ar urma sa vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA, dar şi 100% din compania de servicii Enel România Srl (deţinută de Enel prin Enel Investment Holding BV). În calitate de acţionar minoritar în aceste companii, statul ar trebui să aibă şi el un cuvânt de spus în negocieri. Care va fi însă cuvântul Guvernului, în condiţiile în care Ponta îi îmbie pe chinezi să preia tot ce se poate prelua, nu este însă deloc greu de anticipat.

Pe cine punem stăpân peste înrerupător?

În paranteză fie spus, francezii de la AREVA, care construiesc două reactoare ERP în China, Taishan 1 şi 2, în colaborare cu gigantul chinez curtat pentru proiectul de la Cernavodă, se plâng că "eforturile" autorităţilor de siguranţă nucleară ale Chinei sunt o cutie neagră ” iar "China nu are transparenţă de nici un fel”.

Iar pentru ca tabloul să fie (cât de cât) complet, mai merită menţionat un aspect, şi anume obiceiul Chinei de a copia tehnlogia partenerilor, fără să plătească un cent.

„Aş fi un pic mai precaut, căci China este foarte foarte agresivă şi ar putea fi doar o chestiune de timp până când îşi vor însuşi proiectul”, i avertiza John Luxat, specialist la Mcmaster University şi fost membru al board-ului AECL (cel mai prestigios laborator canadian în domeniu, dezvoltatorul tehnologiei CANDU) pe managerii de la CANDU, care visau la profituri de miliarde din parteneriatul cu China, după ce proiectul de la Cernavodă se va fi dovedit un succes.

În rest, cum va influenţa China, acest pol al corupţiei şi lipsei de transparenţă, politica energetică a României, dacă proiectele se vor concretiza, rămâne încă un mister. Pe care am prefera să nu-l descifrăm niciodată.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii