Harta corupţiei locale din România şi câteva instrumente pentru a o combate

Alina Mungiu Pippidi
Alina Mungiu Pippidi (Epoch Times România)

”Avem în sfârşit o eficienţă destul de mare a procurorilor anticorupţie, dar nu este clar dacă nivelul corupţiei în societate a scăzut”, a declarat Alina Mungiu Pippidi, preşedinte SAR, în cadrul conferinţei de presă prilejuite de lansarea Hărţii corupţiei locale, găzduită astăzi de Spaţiul Public European. În cadrul evenimentului, experţi SAR şi jurnalişti ai portalului România Curată au explicat cum se corelează prezenţa la vot cu numărul de arestări DNA şi cum pot fi folosite datele statistice pentru a măsura corupţia, pentru a devoala instituţiile capturate şi a facilita lupta societăţii civile în combaterea acestui flagel.

Preşedintele Societăţii Academice din România a accentuat importanţa combaterii preventive a corupţiei, înainte ca aceasta să se producă, şi a măsurării obiective a corupţiei sistemice prin indicatori precum favoritismul în legislaţie (legi cu dedicaţie), favoritism în alocarea de contracte guvernamentale, în funcţie de conexiuni şi mită, sau în alocările de servicii către cetăţeni. Harta interactivă a corupţiei locale elaborată de SAR arată numărul de condamnări DNA pe judeţe, iar o a doua bază de date conţine toate contractele de infrastructură de peste un milion de euro din 2007.

Alina Mungiu Pippidi a subliniat că datele culese de SAR arată că în ciuda ”exploziei spectaculoase a numărului total de condamnări DNA în perioada 2010-2014, durata medie a condamnărilor a scăzut. În acelaşi interval de timp, persoanele cu funcţii importante condamnate primesc mai multe pedepse cu suspendare, în timp ce persoanele fără funcţii importante primesc mai multe condamnări cu executare.

Pe de altă parte, preşedintele SAR a susţinut că există o corelaţie puternică între corupţie şi rata de participare în alegeri. ”Corupţia duce la scăderea prezenţei la vot şi este un pericol major pentru democraţie. Lumea se duce în număr mic la vot în judeţele foarte corupte pentru că nu vrea să aleagă între corupţi”, a explicat Mungiu.

Entităţile capturate

La rândul ei, Valentina Dimulescu, expertă SAR în anticorupţie şi bună guvernare, a vorbit despre captura entităţilor de stat în domeniul construcţiilor în perioada 2007-2013. Indicatorul capturii este direcţionarea a peste 50% din bugetul pentru achiziţii al unei autorităţi contractante către un singur ofertant, în condiţiile în care acea autoritate a oferit cel puţin 3 contracte în acel an. Cu alte cuvinte, instituţia de stat dă toţi banii dedicaţi achiziţiilor unui investitor privat.

Potrivit analizei SAR, în 2011, an preelectoral, s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de entităţi statale capturate, iar datele arată că firmele conectate politic au şanse mult mai mari să câştige contracte de achiziţii publice finanţate cu bani publici sau europeni. 12% dintre capturi au fost realizate de către 22 de companii internaţionale, iar 25% de către firme cu conexiuni politice şi care au donat bani partidelor politice.

În topul instituţiilor capturate se situează Primarii şi Consiliile Locale, urmate de companiile de stat şi Consiliile Judeţene care reprezintă 21% din totalul acestora.

”Armele” societăţii civile

În ciuda exploziei spectaculoase a numărului total de condamnări DNA în perioada 2010-2014, durata medie a condamnărilor a scăzut.

Dincolo de utilizarea băncilor de date şi a hărţii corupţiei locale, Alina Mungiu Pippidi a reamintit cum poate fi folosită pârghia Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public pentru a obliga instituţiile la transparenţă şi pentru a preveni corupţia. Utilizând acest instrument, SAR a obţinut publicarea studiului de impact privind reducerea CAS, tăinuit de Ministerul Finanţelor.

Un alt exemplu dat a fost cel al Galei Bute, SAR arătând încă din 2011 în urma unei monitorizări de rutină că aceasta nu putea fi finanţată din bani europeni. Mai mult, SAR a cerut Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) verificarea a patru proiecte în valoare de 800 milioane de euro, bani europeni, în baza legii 544/2001.

”De la bazele de date poţi trece la activism pentru a face o schimbare. Putem da în judecată statul pe legea liberului acces dacă instituţiile întârzie să dea un răspuns şi să facă publice documente de interes public”, a concluzionat Pippidi. Preşedintele SAR a mai recomandat instituirea unui ministru pentru bună guvernare, aşa cum funcţionează în alte state, care să se ocupe de prevenirea corupţiei, de transparenţă şi e-government pentru a îmbunătăţi scorul integrităţii publice a României care este de 3 din 10.

Noua generaţie

La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, prezent şi el la eveniment, a susţinut că numărul magistraţilor corupţi arestaţi a crescut iar ”o nouă generaţie de oameni tineri a ajuns la butoane şi are curajul să sancţioneze actele de corupţie”. Membrul CSM s-a arătat convins că ”dacă în primii ani de tranziţie justiţia română ar fi funcţionat ca astăzi, nu ar mai fi avut loc privatizări frauduloase şi devalizări de bănci”.

Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a adresat reprezentanţilor DNA prezenţi la eveniment invitaţia de a investiga fenomenul mafiei imobiliare care distruge patrimoniul Bucureştiului. ”30% din autorizaţiile de construcţie date sunt ilegale. Nu vom putea dovedi că un arhitect-şef a luat şpagă ca să dea un etaj în plus, dar cu date statistice putem face asta”, a mai spus fostul candidat la primăria Bucureştiului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne