Kovesi: "Imunitatea parlamentarilor trebuie complet eliminată. Nu e normal ca un vot politic să blocheze justiţia"

Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)

Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată cu totul, este de părere procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, argumentând că nu este normal ca un vot politic să blocheze justiţia - caz tot mai des întâlnit odată cu intensificare luptei anticorupţie, de unde şi expresia deja consacrată - "Parlamentul, scut pentru corupţi".

Prezentă miercuri seară în platoul Digi24, şefa DNA a abordat o serie de probleme cu care se confruntă instituţia, una dintre acestea fiind regimul preferenţial de care beneficiază parlamentarii şi foştii sau actualii miniştri certaţi cu legea.

Întrebată ce părere are despre o eventuală modificare a Constituţiei astfel încât regimul imunităţii parlamentarilor să fie schimbat, Laura Codruţa Kovesi a replicat:

"Să fie schimbat în sensul său fie eliminat complet dacă s-ar putea, pentru că nu este normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie atribuţiilor pe care le are justiţia. Aş vrea să spun că orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc şi este normal ca o astfel de decizie să fie luată de un magistrat independent şi imparţial. Nu trebuie ca votul pentru o cerere de arestare preventivă să se dea în Parlament".

Şefa DNA a arătat că există şi situaţia celor care au fost miniştri sau sunt miniştri şi comit fapte de corupţie, procurorii având nevoie în cazul lor de o cerere de încuviinţare a urmăririi penale, adică tot un aviz care este dat printr-un vot politic.

"În astfel de cazuri anchetele efectiv se blochează. Aş putea să iau spre exemplu cazul fostului ministru Chiţoiu unde investigaţia nu a putut fi continuată pentru că nu am primit un astfel de aviz. Nu este normal. Plana o suspiciune asupra unei persoane care deţinea o funcţie importantă, suspiciunea se putea confirma în urma administrării probelor, sau, dimpotrivă, se putea infirma. Puteam să ajungem la finalul investigaţiei la o soluţie de clasare, însă noi nici măcar nu am putut face o verificare a acelor suspiciuni pentru că nu am primit acest aviz.

Deci, în opinia noastră, ar trebui ca această imunitate să fie scoasă cu totul din atribuţiile Parlamentului. Momentul la care această imunitate a fost gândită şi introdusă în Constituţie a avut în vedere o eventuală apărare a parlamentarilor pentru opiniile politice pe care le exprimă în Parlament şi atât. Nu o eventuală apărare a parlamentarilor, sau a miniştrilor care sunt şi parlamentari, de fapte de corupţie.", a precizat Kovesi.

Dacă în cazul unui parlamentar care nu a primit aviz de reţinere sau arestare ancheta poate totuşi continua, în cazul unui ministru sau a unui fost ministru ancheta este practic blocată, exemple în acest sens fiind recentele cazuri Borbely şi Vosganian.

"Dacă vorbim despre solicitările de arestare preventivă, atunci avem un tratament diferenţiat, preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu este parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând, în timp ce un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul îl poate proteja şi nu votează o eventuală cerere de arestarea preventivă. Sigur că ancheta poate continua, dar de ce pentru un cetăţean simplu care nu deţine o astfel de funcţie poate fi luată măsura arestării preventive şi pentru un parlamentar nu? Este o aplicare diferenţiată şi preferenţială a legii", a subliniat Kovesi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.