GDS: Ordonanţele Iordache ar da o lovitură de moarte anticorupţiei. Statul ar intra complet pe mâna unor grupări mafiote

Există o opinie larg împărtăşită că ordonanţele Iordache nu de dragul câtorva mii de condamnaţi "de rând" au fost elaborate, ci pentru a "spăla de păcate" o veritabilă mafie politico-financiară, ajunsă ori pe cale să intre la închisoare, şi care, în plus, riscă şi confiscarea averii, a atras atenţia GDS.
Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu (Florin Chirila/Epoch Times)

Aplicarea celor două ordonanţe promovate de Guvernul Grindeanu în domeniul Justiţiei ar da o lovitură de moarte anticorupţiei, ţara ar intra complet pe mâna unor grupări mafiote şi nelegitime din punct de vedere moral, chiar dacă legitimate prin vot, pregătite să demoleze structurile încă fragile ale statului de drept pentru a-şi salva averile dobândite ilicit şi a scăpa de rigorile legii, a tras un semnal de alarmă Grupul pentru Dialog Social (GDS).

Românii sunt invitaţi de Revista 22 să susţină prin semnătura lor manifestul "Împotriva graţierii şi dezincriminării din România", prin care membrii GDS condamnă manevrele Guvernului ALDE-PSD din domeniul Justiţiei.

Vă prezentăm mai jos opina celor de la GDS:

"În România, guvernul Grindeanu, de centru-stânga, desemnat în urma victoriei masive a social-democraţilor (PSD) în alegerile generale din 11 decembrie, n-a avut cele "100 de zile de graţie". Caz fără precedent în ultimii 25 de ani, la două săptămâni de la instalare, mai multe zeci de mii de oameni demonstrau furioşi împotriva lui în Bucureşti şi alte oraşe mari. Şi nu fără motiv: guvernul încercase în dimineaţa respectivă să treacă în mare grabă două ordonanţe de urgenţă (cu putere de lege). Ordonanţele fuseseră pregătite în secret, iar conţinutul lor nu fusese discutat nici în recenta campanie electorală, nici nu fusese supus dezbaterii publice în zilele precedente, aşa cum se procedează de obicei. Şi totuşi, acest conţinut era exploziv: se avea în vedere, prin modificarea unor articole din Codul Penal, o graţiere de mare amploare, pe de o parte, dezincriminarea unor fapte penale, pe de alta.

În România, închisorile sunt supraaglomerate şi condiţiile de detenţie – rele. Totuşi, chiar şi aşa, ar fi stârnit oriunde emoţii şi controverse posibilitatea ca unii infractori care au primit condamnări de până la 5 ani să poată fi eliberaţi pe loc, iar altora, indiferent de fapta pe care au comis-o, să le fie redusă pedeapsa la jumătate dacă au peste 60 de ani sau au copii de până la 5 ani în întreţinere (clemenţa urma sa se aplice şi criminalilor, violatorilor, pedofililor, tâlharilor, corupţilor şi membrilor grupurilor de crimă organizată). După felul în care este formulată, ordonanţa pare să servească de fapt intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de serviciu, infracţiunile împotriva justiţiei şi infracţiunile electorale.

Într-adevăr, printre cei aproximativ 3.000 de deţinuţi care ar fi fost eliberaţi ca urmare a aplicării celor două ordonanţe, există un număr de câteva zeci sau sute "de lux": sunt oameni politici importanţi, foşti miniştri, parlamentari, primari, oameni de afaceri extrem de bogaţi, patroni media – toţi condamnaţi la închisoare pentru corupţie sau fapte asimilate acestora. Mulţi alţii au dosare penale şi sunt trimişi în judecată. Preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedinte în acelaşi timp al PSD, d-l Liviu Dragnea, "omul tare" din spatele guvernului actual, a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru fraudarea unui referendum în 2012 şi a fost blocat de lege să ocupe poziţia de prim-ministru, la care aspira. "Dedicaţia" ordonanţei se vede şi mai clar din faptul că sunt graţiate şi condamnările cu suspendare.

Cealaltă ordonanţă care modifică prevederi ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală dezincriminează fapte care vizează aproape exclusiv demnitari şi funcţionari ai statului. Dacă "abuzul în serviciu" ar fi dezincriminat printr-o abilă reformulare, procesele şi anchetele în curs în care sunt implicaţi s-ar opri, iar ei ar apărea drept inocenţi. Mai mult, condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice, pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite, iar introducerea unui prag valoric de aprox. 50.000 euro va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag.

Prin urmare, există o opinie larg împărtăşită că ordonanţele nu de dragul câtorva mii de condamnaţi "de rând" au fost elaborate. Motivul real a fost scoaterea din închisoare sau exonerarea de faptele pe care se presupune că le-au comis a unei veritabile mafii politico-financiare, ajunsă ori pe cale să intre la închisoare, şi care, în plus, riscă şi confiscarea averii.

De peste 10 ani, în România, lupta anticorupţie este cap de afiş: eficienţa tot mai mare a Parchetului Anticorupţie (DNA) a fost pe bună dreptate lăudată în rapoartele Uniunii Europene (MCV), dar au fost recunoscuţi şi paşii importanţi făcuţi pentru independenţa justiţiei de către judecători, de Înalta Curte de Justiţie (ÎCCJ), de Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM). Trebuie menţionat că justiţia şi-a demonstrat în general imparţialitatea politică: oameni apropiaţi fostului preşedinte Băsescu (fratele său, de pildă), ca şi oameni aflaţi acum la putere sau din partide aflate acum la putere au fost deopotrivă urmăriţi penal şi, în destule cazuri, deja condamnaţi.

Comuna ameninţare la adresa unei caste transpartinice a coalizat împotriva justiţiei foşti inamici juraţi, dar a ridicat popularitatea DNA-ului şi a şefei acesteia, Laura Codruţa-Kovesi. Pe de altă parte, lupta anticorupţie se bucură de susţinerea preşedintelui republicii, d-l Klaus Iohannis, a unor partide de o opoziţie, a Uniunii Europene, a majorităţii magistraţilor din România, a numeroase ONG-uri şi personalităţi publice. Totuşi, majoritatea parlamentară aparţine în acest moment inamicilor justiţiei, aleşi în baza unui program economic populist, care însă, aşa cum am precizat, nu suflă o vorbă despre graţiere şi dezincriminare.

Aplicarea celor două ordonanţe ar da o lovitură de moarte anticorupţiei. Statul român ar intra complet pe mâna unor grupări mafiote şi nelegitime din punct de vedere moral (chiar dacă legitimate prin vot), care adoptă o legislaţie în folos personal şi de grup, fiind gata să demoleze structurile încă fragile ale statului de drept, pentru a-şi salva averile dobândite ilicit şi a scăpa de privaţiunea de libertate ori de restrângerea altor drepturi, impuse prin hotărâri legale ale justiţiei.

Deocamdată, cele două ordonanţe n-au fost emise, mulţumită unei acţiuni de blocare îndrăzneţe (dar perfect constituţionale), de ultim moment a preşedintelui republicii Iohannis. Acum ele sunt publice şi au fost deja condamnate de procurorul general, de procurorul Parchetului Anticorupţie, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de organizaţiile procurorilor şi judecătorilor, de presa independentă, de multe ONG-uri. Ambasadorul SUA s-a pronunţat, cu această ocazie, împotriva slăbirii statului de drept. Sperăm că vor fi condamnate cât mai repede şi de Comisia Europeană.

Sunt anunţate noi demonstraţii masive în zilele următoare. Căci pericolul n-a trecut: guvernul Grindeanu le poate adopta oricând – fie şi cu unele ajustări minore, pentru a da impresia că face concesii. Iar odată publicate, ordonanţele îşi vor face imediat efectul dezastruos, răsturnând mersul justiţiei din ultimul deceniu; în plus, vor risipi orice speranţă pentru un stat de drept în România pentru încă o generaţie."

Semnatari: membri ai Grupului pentru Dialog Social (GDS) – Magda Cârneci, Gabriel Liiceanu, Andrei Oişteanu, Andrei Cornea, Andreea Pora, Brînduşa Armanca, Rodica Culcer, Radu Bercea, Ion Vianu, Victor Bârsan, Eugen Ciurtin, Sorin Alexandrescu, Vladimir Tismăneanu, Eugen Vasiliu, Daniel Cristea Enache, Vlad Zografi, Smaranda Vultur, Stere Gulea, Mircea Dumitru, Rodica Palade, Monica Macovei, Vlad Alexandrescu, Raluca Alexandrescu, Alexandru Lăzescu, Radu Filipescu, Smaranda Enache, Cristian Preda, Livius Ciocârlie, Mariana Celac şi Stefan Vianu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne