Dr. Jacob Lavee, preşedintele Societăţii de Transplant israeliene: "chirurgii chinezi ucid oameni pentru organe" (video)

Preşedintele Societăţii de Transplant israeliene, acuză medicii chinezi că ucid oamenii pentru organe. "Mesajul fiecărui medic din lume, ar trebui să fie: să vă fie ruşine, opriţi asta, declaraţi că folosiţi organe ale oamenilor nevinovaţi şi opriţi folosirea acestor organe şi aceste măsuri ilegale!"
Dr. Jacob Lavee, preşedintele Societăţii de Transplant din Israel
Dr. Jacob Lavee, preşedintele Societăţii de Transplant din Israel (Mihut Savu / Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Într-un amplu interviu acordat Epoch Times cu prilejul celui de-al 12-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară, reputatul chirurg cardiolog, prof. univ. dr. Jacob Lavee, unul dintre invitaţii Congresului, a vorbit despre problemele curente în chirurgia de transplant şi folosirea prizonierilor executaţi pentru transplant.

În calitate de preşedinte al Centrului de Transplant Naţional de Inimă şi Plămâni al Comitetului de Transplant din Israel, dr. Jacob Lavee a sugerat şi condus includerea unor clauze majore în legea transplanturilor de organe din Israel din 2008, care a scos în afara legii comerţul de organe şi turismul de transplant şi a crescut semnificativ donarea de organe în Israel.

Ca preşedinte al Societăţii de Transplant israeliene şi, până de curând, membru al Comitetului de Etică al Societăţii Internaţionale de Transplant, dr. Jacob Lavee crede că a venit timpul ca România să semneze Declaraţia de la Istanbul şi să se alăture comunităţii internaţionale în eforturile de blocare a recoltării umane.

Vă invităm să urmariţi interviul intergral.

***

Bună ziua, ne aflăm în marja celui de-al 12-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară şi avem plăcerea să-l intervievăm pe doctorul Jacob Lavee, preşedintele Centrului de transplant naţional de inimă şi plămâni al Comitetului de transplant din Israel.

Întrebare: Dr. Lavee, subiectul lucrării prezentate de dvs. astăzi este despre dispozitivul de asistare ventriculară şi viitorul său. Credeţi că dezvoltarea unor dispozitive artificiale ar putea înlocui la un moment dat nevoia de transplant?

Răspuns: Această întrebare este foarte importantă şi o primesc foarte des. Din nefericire, răspunsul, în acest moment, este încă negativ. Oricât de bune sunt aceste dispozitive, nu sunt la fel de bune ca inima umană. În viitorul apropiat, noi, chirurgii de transplant şi medicii de transplant, vom avea nevoie de inimi umane pentru a înlocui inimile care nu mai funcţionează. Inimile artificiale sunt numai temporare, ca o cale de tranziţie, dar nu sunt o înlocuire definitivă.

Întrebare: Sunteţi preşedintele Societăţii de Transplant israeliene şi, până de curând, aţi fost membru al Comitetului de Etică al Societăţii Internaţionale de Transplant. Care sunt problemele curente în chirurgia de transplant?

Răspuns: Problemele principale ale întregului domeniu de transplant sunt, cu adevarat, de a avea organe umane donate bune pentru a răspunde la toate aceste nevoi de transplant. Nu are nicio importanţă cât de avansaţi medical şi ştiinţific am ajuns, atunci când plantăm aceste dispozitive, dacă nu reuşim să obţinem organe donate voluntar de la oameni, întreaga bază a transplantului va fi egală cu zero. Toţi ne zbatem să obţinem organe donate voluntar de oameni.

Întrebare: Dar din punct de vedere etic?

Răspuns: În timp ce multe societăţi occidentale au dezvoltat, în ultimii ani, sisteme de obţinere a organelor în mod etic, din nefericire, există multe locuri în lume unde aprovizionarea cu organe umane - recoltarea umană dacă vreţi - se face într-un mod lipsit de etică. Şi, în multe cazuri, se face chiar comercializarea acestor organe. Unul dintre aceste exemple este China şi acesta a fost punctul focal al activităţii mele din ultimii ani.

Întrebare: În anul 2008 aţi fost liderul pregătirilor pentru noua lege israeliană de transplant de organe, care aproape a abolit turismul pentru transplant din Israel, în timp ce au crescut, în mod semnificativ, donaţiile locale.

Răspuns: Ştii cum a început? În anul 2005, un pacient de-al meu, care se afla în topul listei pentru transplant de inimă, a venit la mine într-o zi şi mi-a spus că i s-a spus, de către compania lui de asigurare - o companie de asigurări israeliană, să se ducă în China în două săptămâni pentru că era programat să aibă operaţia de inimă.

Când l-am întrebat cum ar putea fi programată o astfel de operaţie cu atâta timp înainte mi-a spus că nu ştie - cineva trebuie să moară chiar în ziua în care se face operaţia - a spus că nu ştia şi a mers în China şi a obţinut transplantul de inimă exact în ziua în care fusese promis transplantul.

Asta mi-a permis să investighez şi să aflu toate lucrurile oribile care au avut loc acum de aproape 30 de ani în concordanţă cu legea chineză, care a fost o lege secretă, dar acum este ştiută de toată lumea.

Chirurgilor chinezi li se permite să recolteze organele umane de la prizonierii executaţi şi să le transplanteze într-o altă persoană. Aceasta este singura ţară din lume care permite folosirea prizonierilor executaţi pentru transplant.

În decursul timpului, am aflat că nu era vorba numai despre prizonierii care erau condamnaţi şi că, în plus, mult mai mulţi oameni nevinovaţi, în mare majoritate practicanţi Falun Gong, au fost folosiţi, au fost încarceraţi în centre de detenţie iar corpurile le-au fost folosite împotriva voinţei, fără să aibă permisiunea lor pentru organele lor şi vânzarea acestora pentru pacienţii care făceau turism pentru transplant, din întreaga lume.

Acum, revenind la Israel, am aflat că din cauza faptului că până în anul 2005 nu aveam lege de transplant, companii de asigurări israeliene şi organizaţii neguvernamentale rambursau banii pentru aceste transplanturi pentru care pacienţii israelieni se duceau în China şi primeau aceste organe ilegal.

Împreună cu prietenii mei am început să discutăm cu Parlamentul israelian, Knesset, şi în anul 2008 Parlamentul israelian a aprobat legea de transplant, care interzice cu desăvârşire orice rambursare pentru orice organ obţinut ilegal, prin transplant, oriunde în lume.

De atunci, nici măcar un singur cetăţean israelian nu a mai mers în China şi, în plus, mulţi alţii din lume au încetat să meargă deoarece nu mai primeau rambursare. De atunci, această lege, legea de transplant israeliană, a devenit cu adevărat un model pentru multe alte ţări, iar ce încerc, împreună cu prietenii mei de la organizaţia neguvernamentală Doctorii Împotriva Recoltării Forţate de Organe, este promovarea acestei idei în alte ţări şi elaborare unor legi similare pentru stoparea fenomenului de turism pentru transplant.

Întrebare: Credeţi că alte ţări pot adopta o legislaţie similară cu aceeaşi eficienţă?

Răspuns: Cu siguranţă, cred că fiecare ţară ar trebui să-şi facă, prin lege, un punct de onoare să interzică cetăţenilor săi să meargă oriunde în lume, fie că este vorba de China sau orice alt loc, pentru a obţine un organ. Ştiţi, în anul 2008, la două luni după ce legea israeliană a fost adoptată, Declaraţia de la Istanbul a fost semnată de multe ţări - trebuie să amintim că nu şi de România -, iar potrivit acestei declaraţii, fiecare ţară trebuie să devină autosuficientă (cu baza de organe-N.T) - acesta este cuvântul folosit în declaraţie. Cu alte cuvinte, să facă tot posibilul ca organul de transplant să fie găsit şi obţinut de pe teritoriul (fiecărei) ţării şi nimeni nu ar trebui să meargă şi să cumpere niciun organ niciunde în lume. Deci, cred că este timpul ca România să semneze Declaraţia de la Istanbul şi să se alăture comunităţii internaţionale în eforturile de blocare a recoltării umane.

Întrebare: Am fost surprinsă când m-am uitat pe site-ul Declaraţiei de la Istanbul, am văzut textul Declaraţiei tradus în româneşte, am tot căutat şi, până la urmă, am constatat că traducerea era datorată faptului că Moldova a semnat Declaraţia de la Istanbul. Deci, referindu-ne la aceasta, ce schimbări au putut fi simţite în ţările care au semnat Declaraţia de la Istanbul?

Răspuns: De când a fost semnată Declaraţia de la Istanbul, a fost organizat un grup care se ocupă de aceasta, numit grupul de Custodieni ai Declaraţiei de la Istanbul, cu reprezentanţi ai fiecărei ţări care au semnat Declaraţia şi o mulţime de măsuri şi eforturi au fost făcute pentru a bloca schimbul comercial de organe şi traficul de organe din lume, şi numărul de pacienţi care au călătorit peste tot pentru a obţine organe ilegal a scăzut foarte mult.

China, din nefericire, a rămas una dintre puţinele ţări din lume unde, încă mulţi turişti ajung de peste tot (pentru transplant de organe-N.T). Israelul a stopat trimiterea pacienţilor săi, aşa cum v-am spus, dar, în acest moment, mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru a preveni ca turişti din alte ţări să meargă în China pentru a obţine acele organe ilegal.

Întrebare: Pentru a aprofunda puţin: sunt mulţi oameni care nu ştiu despre subiectul Falun Gong şi despre faptul că în China se foloseşte prelevarea de organe ca o metodă de execuţie. Şi mulţi oameni nu ştiu că aceşti oameni - practicanţii Falun Gong - sunt trimişi direct în lagăre de muncă, închisori negre şi spitale psihiatrice fără să fie (judecaţi şi- N.T) condamnaţi de niciun tribunal. Ştiu că aţi lucrat îndeaproape cu oameni din China şi că ştiţi situaţia foarte bine. Dacă aţi vrea să aprofundaţi puţin, pentru că acesta este punctul critic, pentru că aceşti oameni nu sunt condamnaţi pentru nimic, dar ei sunt supuşi prelevării (furtului-N.T) de organe în masă.

Răspuns: Ştiu că, până acum, au fost cel puţin 3 investigaţii majore care au fost publicate şi care prezintă foarte detaliat că mii de practicanţi Falun Gong, uiguri, tibetani şi creştini din China sunt încarceraţii de către Partidul Comunist - ei au fost declaraţi inamici ai Partidului Comunist Chinez - în centre de detenţie, uneori chiar în lagăre de concentrare - şi vă puteţi imagina conotaţia acestui cuvânt pentru mine, care sunt evreu, sunt fiul unui supravieţuitor al Holocaustului şi, singurul fel de a ieşi din aceste centre de detenţie - din cele mai multe dintre ele - este prin uciderea lor de către chirurgi chinezi, folosindu-le organele, vânzându-le organele, oricui, chinezi sau turişti străini care vin pentru transplant de organe.

Oricine vrea să cunoască detaliile este mai mult decât binevenit să citească cărţile (raportul) ''Recoltarea Sângeroasă'' de Kilgour şi Matas, ''Carnagiul'' de Ethan Guttman şi actualizarea acestor 2 rapoarte - imensul raport de peste 700 de pagini care tocmai a fost publicat, care arată că, în ciuda declaraţiilor din China, (care susţin că - N.T) de la 1 ianuarie 2015 ei au oprit folosirea de organe de la deţinuţii executaţi, este o evidenţă masivă că această practică încă mai continuă.

Să reamintim că a fost recunoscut de către China că foloseşte organele prizonierilor condamnaţi la moarte. Ei nu au admis niciodată şi întotdeauna au negat că au folosit vreodată un organ provenit din surse extrajudiciare - aşa cum le numim noi pe cele ale practicanţilor Falun Gong.

Deci mesajul DAFOH, mesajul fiecărui medic din lume, ar trebui să fie: să va fie ruşine, opriţi asta, declaraţi că folosiţi organe ale oamenilor nevinovaţi şi opriţi folosirea acestor organe şi aceste măsuri ilegale!

Întrebare: Foarte tulburător, pentru mine, este că, deşi sunteţi chirurg, relataţi situaţia aşa cum este, pentru că mulţi doctori de pe glob nu au nici o idee despre ceea ce se întâmplă, dar dvs. ca medic, spunând că doctorii - chirurgii - ucid oameni - oameni nevinovaţi în China este absolut foarte răscolitor.

Răspuns: Da, uneori folosim vorbe care muşamalizează, şi când spunem “folosirea de organe de la oameni nevinovaţi”, este ceva abstract. Oamenii, şi în special doctorii, trebuie să înţeleagă că ne referim în special la medici, mai specific la chirurgi, chirurgi chinezi care, de fapt, ucid oameni pentru organe.

Să ne reamintim că fiecare doctor, odată ce-şi termină studiile, rosteşte jurământul lui Hippocrate al cărui prim principiu este primum non nocere - în primul rând să nu faci rău - şi aici avem un grup - vorbim de sute sau mii de chirurgi chinezi care, de fapt, ucid oameni pentru organe. Mă repet, pentru ca oamenii să înţeleagă ideea - este ceva atât de oribil încât uneori oamenii nu vor să înţeleagă şi spun că este imposibil să se întâmple. De fapt, DA, se întâmplă!

Întrebarea care se pune acum, este câte organe sunt folosite în fiecare an. În ultima actualizare a rapoartelor se menţionează ca limită superioară un număr care ajunge la 100.000 de transplanturi anual. Chinezi înşişi admit efectuarea a 10.000 de transplanturi anual.

Însă, în orice caz, numărul nu este important, ce este important este ca regimul chinez să recunoască faptul că în acelaşi fel în care ei au negat atâţia ani folosirea organelor de la prizonierii executaţi şi acum au admis că au făcut-o, dar spun că au stopat-o, acum încă neagă folosirea organelor practicanţilor Falun Gong.

Ei trebuie s-o admită şi, evident, s-o stopeze şi să deschidă porţile pentru o investigaţie internaţională, să pună la dispoziţie toate documentele pentru a scoate la lumină toate atrocităţile care au avut loc în decursul anilor.

Întrebare: În plus, compatibilitatea nu este 100%, din ceea ce ştiu, în China, rata compatibilităţii este de 1 la 10, ceea ce înseamnă că peste 90% din organe nu sunt compatibile.

Raspuns: Dacă ne referim, din nou, la cazul pe care ţi l-am menţionat la început, cazul pacientului meu din 2005, i-a fost promis un transplant de inimă cu 2 săptămâni (de fapt cu 2 luni în avans), ceea ce înseamnă că ei ştiau deja că vor avea o persoană care va fi executată, dar nu numai asta, ci şi faptul că avea aceeaşi grupă de sânge cu cea a pacientului meu, altfel nu i-ar fi promis. Deci, asta însemnă, nu numai că ei execută, ci că le fac analizele de sânge şi ţesut acestor oameni şi atunci când există o oportunitate ca cineva să vină şi să plătească pentru organe ei doar aleg numele corect, din lista corectă, şi efectuează operaţia de transplant.

Întrebare: Aşa cum aţi menţionat în această vară, a fost lansat un nou raport despre recoltarea forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă din China. În calitate de membru al Consiliului Consultativ al ONG-ului Doctori Împotriva Recoltării Forţate de Organe (DAFOH), puteţi comenta raportul şi reverberaţiile sale în întreaga societate?

Raspuns: Aşa cum am menţionat, raportul are peste 700 de pagini având peste 2000 de referinţe şi analizează activitatea fiecărui chirurg de transplant. Sunt peste 700 de centre de transplant în China, raportul arătând în detaliu numărul de paturi, de medici, de publicaţii în chineză ale fiecărui spital, fiind imposibil ca numărul transplanturilor care se efectuează, să fie atât de scăzut, precum admit oficialităţile chineze.

Pentru oricine vrea să-l înţeleagă, acest raport este foarte detaliat, dar imaginea completă pe care persoana o dobândeşte prin citirea acestui raport este că aceasta este o industrie enormă, enormă, şi care aduce milioane şi miliarde de dolari. Banii dobândiţi din acest turism pentru transplant reprezintă un stimulent imens pentru ca aceste maşini gigantice de transplant să meargă mai departe, în special din cauza faptului că sursa de organe este atât de ieftină - adică nu înseamnă nimic pentru ei să răpună o viaţă omenească pentru care nu trebuie să plătească nimic şi să o vândă oricărui are nevoie.

Întrebare: Pe lângă schimbarea legii, precum am menţionat - modelul israelian şi cel spaniol, ce poate face o ţară - cele mai semnificative măsuri pe care o ţară le poate adopta pentru a stopa sau reduce turismul pentru transplant?

Răspuns: Măsurile pe care o ţară le poate adopta - hai să începem de la jos în sus - la nivelul medicilor, al comunităţii medicale - în primul rând fiecare ţară trebuie să fie absolut sigură că niciun cetăţean de-al ei nu se duce în China pentru a deveni turist pentru transplant. Absolut!

Dacă un pacient se duce în China şi se întoarce cu un transplant, el trebuie deferit justiţiei pentru că a obţinut un organ ilicit pentru a-şi salva viaţa. Aceasta ar fi o măsură.

Tot la nivel de comunitate medicală, aceasta ar trebui să boicoteze orice activitate (la care participă- N.T) cu chirurgii de transplant chinezi. Noi am făcut-o la nivelul Societăţii de Transplant, al Societăţii de Transplant americane.

Sunt, de asemenea, membru al Societăţii pentru Transplant de Inimă şi Pulmonar şi nici un medic chinez nu poate susţine o prezentare, sau publica un studiu medical, care are de-a face cu transplantul de organe. Aşadar, boicotarea Societăţii de Transplant chineze este importantă.

La nivel politic, fiecare ţară ar trebui să încerce să legalizeze - similar cum a fost făcut de Congresul american şi de Parlamentul European - şi să-şi facă un punct de onoare din a declara că această ţară (China) este locul unde au loc aceste atrocităţi, că este împotriva acestora, şi că va face tot ce-i stă în putinţă ca să blocheze continuarea acestui fenomen. Deci, măsurile trebuie să vină atât de la nivel politic cât şi de la nivelul comunicaţii medicale.

Ultima întrebare: Ce recomandări aveţi pentru colegii dvs. români, cu privire la a da crezare acestor informaţii şi de a se informa despre aceste lucruri?

Răspuns: Cred că primul lucru înainte de a crede sau de a decide dacă să crezi, este să afli faptele. Cei mai mulţi medici - aş spune 95% dintre medicii pe care îi întâlnesc care aud despre asta - nu stiu faptele. Faptele există, cărţile au fost tipărite, cercetările au fost publicate. Citiţi-le! Odată ce le veţi citi sunt sigur că nu va exista o altă modalitate pentru dvs. decât să credeţi, dar înainte să decideţi care este opinia dvs. despre asta, informaţi-vă asupra faptelor - deschideţi ochii şi vedeţi că ceea ce se întâmplă este o nouă atrocitate, o nouă crimă împotriva umanităţii, ceva ce aminteşte de crimele naziştilor, ale doctorilor în timpul Holocaustului, şi noi, doctorii trebuie să fim uniţi pentru a o opri imediat.

Gina Sturdza este traducătoarea volumelor "Recoltarea Sângeroasă - Uciderea practicanţilor Falun Gong pentru organele lor" şi "Organele statului - Abuzul transplanturilor în China".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință