Eterna atracţie a aurului din Carpaţi (presa de limbă germană)

.
. (Andrei Popescu / Epoch Times Romania)

În România se află cea mai mare mină de aur a Europei: 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint, având o valoare estimată de 14 miliarde de euro. În Europa, Roşia Montană are o adevărată tradiţie în ceea ce priveşte exploatarea metalelor preţioase. Românii au fost primii care au explorat mina aflată la 100 de kilometri la sud de Cluj. În timpul domniei împărătesei Maria Tereza (secolul al XVIII-lea), Roşia Montană a devenit cea mai profitabilă mină de aur a monarhiei Habsburgice, scrie Der Standard în ediţia de marţi.

Proiectul minier de la Roşia Montană şi consecinţele ecologice negative ale acestuia au devenit subiectul unor mai multe articole, publicate în presa germană şi austriacă, care ocupă pagini importante ale ediţiilor online ale unor cotidiene precum Wirtschaftsblatt, Der Standard sau Frankfurter Allgemeine Zeitung(FAZ).

Exploatarea minieră de la Roşia Montană în perioada comunistă a lăsat în urmă o adevărată catastrofă naturală. Mineritul excesiv ce durează de peste 2.000 de ani a conferit o culoare roşiatică apelor din regiune, de unde şi numele de Roşia Montană. Cantitatea de metale grele din ape, precum plumbul, întrece cu un sfert limita permisă prin lege. Cu un deceniu în urmă, la Baia Mare (aflată la 100 de kilometri depărtare), a avut loc cea mai mare catastrofă ecologică din istoria regiunii, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei, provocând moartea a 1.200 tone de peşte şi contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni.

De atunci, mişcările ecologiste ce se opun exploatării zăcămintelor aurifere au luat amploare.

Reluarea exploatării a fost stabilită de guvernul român în 1997.

Atunci s-a înfiinţat şi compania RMGC (Roşia Montană Gold Corporation), în care acţionari sunt firma canadiană Gabriel Resources (deţinător a 80,46% din totalul acţiunilor), compania minieră de stat Minvest Deva (19,31%) şi alţi acţionari minoritari (0,23%).

Exploatarea auriferă rămâne însă un subiect contestat.

Frankfurter Allgemeine Zeitung notează într-un articol intitulat 'Das Gelbe vom Blei' (Galbenul din plumb) declaraţia preşedintelui român Traian Băsescu, care a avertizat, cu prilejul numirii noului ministru al mediului, cu privire la consecinţele pe care le-ar putea avea amânarea proiectului. Gabriel Resources a investit până în prezent aproape o jumătate de miliard de dolari în Roşia Montană şi ar putea cere despăgubiri pentru încălcarea termenilor contractuali.

'(...) Dacă este fezabilă exploatarea de la Roşia Montană şi credeţi că prin creare de locuri de muncă facem un bine României, daţi rapid avize, sigur, în deplină cunoştinţă de cauză; dacă nu, spuneţi 'nu' investitorului, pentru că fiecare zi în care întârziem şi plimbăm actele de la o instituţie la alta ne va costa enorm în viitorul proces', a spus şeful statului, cu o săptămână în urmă, la Palatul Cotroceni, cu prilejul depunerii jurământului de învestitură de către noul ministru al Mediului, Attila Korodi (UDMR).

Gabriel Resources promite să repecte prevederile privind siguranţa mediului. Exploatarea minieră de la Roşia Montană urmează să se întindă pe o suprafaţă de 21 de kilometri pătraţi şi va consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă prin cianurare din Europa. Potrivit Greenpeace, aici urmează să se folosească anul 5.000 de tone de cianuri. Profitul sperat, după 17 ani de exploatări: 1.800 de tone de metale preţioase.

Opozanţii însă nu cred în aceste promisiuni. Chiar şi fostul ministru al mediului a luat partea opozanţilor.

Cu toate acestea, un sondaj realizat în luna februarie a scos la iveală faptul că 82% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat pentru reluarea exploatării aurifere. Cel mai mare sprijin vine chiar din zona Roşiei Montane, puternic afectată de şomaj.

Ecologiştii nu-şi pun însă speranţele în faptul că guvernul de la Bucureşti va dori sistarea proiectului. Una din principalele temeri cu privire la Roşia Montană este legată de un posibil accident ecologic asemănator celui de la Baia Mare din anul 2000.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne