Economist şef la Bank for International Settlements: “mai rău decât în 2007”
Sistemul financiar global a devenit periculos de instabil şi se confruntă cu o avalanşă de falimente care vor testa stabilitatea socială şi politică.
Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican (Pleasant Exchanges)
William White, preşedinte al comitetului de evaluare al OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, formată din 34 de state membre) şi fost economist şef la Bank for International Settlements, sugerează că stresul din sistemul financiar este acum mai rău decât cel înregistrat în 2007.
Discutând cu ziarul The Telegraph înainte de începerea Forumului Economic Mondial din Davos, White a avertizat că muniţia macroeconomică pentru a lupta cu alte crize economice este în esenţă “uzată în întregime”.
“Datoriile au continuat să se adune în ultimii 8 ani şi, în fiecare parte a lumii, au ajuns la niveluri care au devenit o cauză puternică pentru probleme”, a declarat el ziarului The Telegraph.
“Va deveni evident în timpul următoarei recesiuni că multe dintre aceste datorii nu vor fi rambursate sau acoperite niciodată, şi acest lucru va fi neplăcut pentru o mulţime de oameni ce cred că deţin active care valorează ceva”.
În loc să discute despre posibilitatea falimentelor, White sugerează că singura întrebare care ar trebui să primească un răspuns este următoarea: “Suntem capabili să privim realitatea în ochi şi să înfruntăm ceea ce va veni într-o manieră ordonată, sau într-o manieră dezordonată?”
White sugerează că US Federal Reserve, care a crescut recent rata dobânzii pentru prima dată în aproape un deceniu în decembrie 2015, se află acum într-un “impas groaznic”, purtând pe umerii săi sarcina de neinvidiat de a încerca să stimuleze o recuperare economică şi, în acelaşi timp, să se îndepărteze de aranjamentele politice monetare şubrede.
El consideră că aceste aranjamente din Federal Reserve şi alte instituţii precum Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei pur şi simplu au accelerat cheltuielile ce ar fi trebuit să aibă loc în viitor, creând un ciclu periculos care acum îşi pierde puterea de a stimula cererea.
“Prin definiţie, acest lucru înseamnă că nu poţi cheltui banii mâine”, a declarat el pentru The Telegraph.
O altă consecinţă a acestor aranjamente a fost exacerbarea bulelor de active pe pieţele în curs de dezvoltare, precum cea din Asia, forţând astfel creşterea preţurilor pe spatele a ceea ce a fost – la acea vreme – o datorie denominată într-un dolar ieftin.
Acest lucru a făcut ca datoria combinată publică şi privată de pe pieţele în curs de formare să crească la 185% din PIB – o creştere alarmantă cu 35 de procente faţă de cel mai înalt punct înregistrat în ciclul anterior de creditare din 2007.
O creştere a datoriilor la o scară similară a avut loc şi în naţiunile din OECD, ridicând raportul grupului dintre datoria generală şi PIB la 265%, arată Business Insider.
China, aflată în ultimele luni în epicentrul temerilor privind piaţa, a înregistrat o creştere a datoriei de la 158% din PIB la peste 282% în aceeaşi perioadă, conform unei analize realizate de Bank of America-Merrill Lynch.
