Dosarul morţii procuroarei care instrumenta dosarul FNI se redeschide

Dosarului morţii procuroarei Luminiţa Şega, cea care s-a ocupat de dosarul privind devalizarea FNI, în care inculpat era Sorin Ovidiu Vîntu, va fi redeschis, la opt ani de la decesul, în condiţii suspecte, a procuroarei, informează Realitatea TV.

Potrivit Realitatea TV, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a hotărât redeschiderea dosarului şi a hotărât audierea procurorilor de la Parchetul General şi DNA, precum şi efectuarea de noi expertize toxicologice, susţinând că anchetatorii nu au depus niciun efort pentru a descoperi cauzele morţii Luminiţei Şega, moartă la 42 de ani, după suferinţe groaznice.

"Ancheta efectuată nu a fost aptă să conducă la identificarea şi eventuala pedepsire a vinovaţilor întrucât organele de urmărire penală nu au luat toate măsurile ce sunt în mod rezonabil accesibile pentru administrarea de probe privind faptele analizate şi nu au respectat exigenţele de celeritate şi diligenţă rezonabilă ale anchetei efective; în plus ancheta nu satisface nici cerinţa de temeinicie, organele de urmărire penală nedepunând niciun efort pentru a descoperi ceea ce s-a întâmplat cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul Luminţei Şega", se arată în motivarea judecătorului care a luat decizia de redeschidere a anchetei.

Din documentul obţinut în exclusivitate de Realitatea TV mai reiese că judecătorul critică dur faptul că le-a luat foarte mult timp să depună la dosar probe importante şi multe dintre probe chiar lipsesc. De asemenea, în decizia de redeschidere a anchetei se mai arată că analiza toxicologică efectuată în cazul morţii Luminiţei Şega a fost efectuată în România, în condiţiile în care laboratoarele din ţară, în momentul acela, nu erau specializate în efectuarea unor astfel de analize, ceea ce spune judecătorul respectiv, ar putea conduce la ideea că analizele au fost eronate.

"Activitatea organelor de urmărire penală pe parcursul unei anchete de peste 7 ani de la data înregistrării sesizării şi de aproape 6 ani de la data înregistrării dosarului la parchet a fost extrem de sumară fiind efectuată în actele premergătoare începerii urmăririi penale. Deopotrivă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti constată lungile perioade de inactivitate ale organelor de urmărire penală", se arată în acelaşi document.

Moartea Luminiţei Şega

Reamintim că, Luminiţa Şega, cea care a extins în 2004 cercetările în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu şi pentru înşelăciune în legătură cu FNI a murit în condiţii suspecte, la numai 42 de ani. Potrivit luju.ro, procuroarea a decedat în chinuri groaznice, în urma ingerării unor săruri de aluminiu iar "în Parchetul General se vorbea că otrava i-ar fi fost pusă în cafeaua pe care obişnuia să o bea în fiecare dimineaţă de către cineva din instituţie care se afla permanent în apropierea ei."

Luju.ro mai relatează că, începând cu primăvara anului 2005, Luminiţa Şega a acuzat dureri extreme de cap, a căror cauză medicii din România nu au reuşit să o identifice. Diagnosticul pus de un laborator de medicină cuantică a fost „intoxicaţie cu metaloizi“. În aprilie 2006, Luminiţa Şega a ajuns pe masa de operaţie în Viena, pentru a i se extrage o acumulare de lichid din creier. La finele lui iulie procuroarea a intrat în comă şi a decedat la 31 iulie 2006. La ceva timp după deces, un rezultat al unor analize efectuate de o clinică din Bergamo - Italia a indicat prezenţa în organism a unei intoxicaţii aluminice.

Ancheta trenează

Cu toate acestea, ancheta a trenat vreme de ani buni. Din documentul obţinut de Realitatea TV reiese că timp de peste 2 ani, mai exact între 2007 şi 2009 au fost strânse fotocopii ale unor acte medicale ale Luminiţei Şega şi s-a efectuat exhumarea acesteia, la peste 3 luni de când s-a dat dispoziţia de exhumare. După aceea, timp de peste patru ani, respectiv în perioada mai 2009 - 13.12.2013 a stagnat.

Mai mult, potrivit evz.ro, ancheta în cazul morţii Luminiţei Şega a fost deschisă la insistenţele fratelui acesteia, prof. dr. Mircea Slăvilă, care, la începutul lui 2009, le-a cerut procurorilor deshumarea cadavrului surorii sale.

Reamintim că Marius Slăvilă i-a acuzat în 2011 pe anchetatori că sunt dezinteresaţi şi nu vor să clarifice cum a murit colega lor, Luminiţa Şega. "Nu-i interesează să afle dacă a fost omorâtă, cine a omorât-o. Ştiţi unde era dosarul ultima oară când m-am interesat ce se mai întâmplă cu ancheta? La rubrica «Diverse», unde sunt toate găinăriile... De când s-a deschis ancheta, pe mine m-a chemat procurorul de caz doar o singură dată ca să mă audieze oficial. Şi atunci mi-a pus doar câteva întrebări. M-a întrebat atunci pe cine bănuiesc eu că ar fi ucis-o pe sora mea. Iar eu le-am răspuns că în primul rând îi bănuiesc chiar pe ei pentru că, dacă a fost otrăvită, asta s-a întâmplat în sediul Parchetului, unde lucra", declara fratele Luminiţei Şega în 2011.

Analizele toxicologice, ca şi inexistente

"Esenţială pentru efectuarea expertizei medico- legale toxicologice şi pentru a se reţine fiablitatea mijlocului de probă era realizarea unor analize sau investigaţii toxicologice într-un laborator sau institut specializat din ţară sau străinătate (ce deţine acreditările şi certificările necesare în domeniul investigaţiilor toxicologice) în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei unei intoxicări a defunctei Luminiţa Şega cu metale grele metaloizi, şi în special cu alumină. Aceste analize, deşi necesare, nu au fost efectuate", arată judecătorii.

Au trecut anii şi, documentul obţinut de Realitatea arată că, potrivit Tribunalului Bucureşti, procurorii nu au vrut ca analizele toxicologice să fie făcute în Statele Unite, la un laborator specializat, contra sumei de cinci mii de dolari. Medicul legist a ales să facă analizele la un laborator din România, deşi ştia de capacităţile limitate ale acestuia.

"Neefectuarea unor analize sau investigaţii toxicologice într-un laborator sau institut specializat din ţară sau străinătate există un risc semnificativ că prin concluziile expertizei medico-legale să se ajungă la o concluzie eronată", se arată în motivarea judecătorilor.