Dependenţa de zahăr - viciul numărul 1 al societăţii contemporane

Mulţi dintre noi nu realizează cu adevărat că sunt realmente dependenţi de zahăr. Câţiva poate îşi dau seama că au o anumită slăbiciune pentru dulce, dar nu îşi fac griji în privinţa acestui fapt, crezând că nu e ceva serios. Majoritatea, însă, încearcă să ascundă din răsputeri, faţă de ei înşişi cât şi faţă de cei din jur, o poftă exagerată pentru zahăr, care, de altfel, reuşeşte să îi controleze la maximum. Din ce categorie credeţi că faceţi parte?

Ca să aflaţi răspunsul, va trebui să răspundeţi la câteva întrebări, în baza cărora vom putea evalua gradul în care zahărul vă comandă creierul. Este important să răspundeţi prompt şi onest!

1. Simţiţi nevoia să mâncaţi ceva dulce când sunteţi indispus sau când afară este înnorat?

Iată o întrebare aparent simplă, dar care ne va ajuta să captăm esenţialul şi să vă facem o mică descriere: cu mult timp în urmă, în copilărie, erai pasionat de dulciuri; mai târziu, când ai crescut, ai început să foloseşti zahărul şi alte glucide pentru a te consola în momente dificile. Exact aşa a apărut şi s-a consolidat legătura indestructibilă dintre zahăr şi creierul tău.

Zahărul este primul pas spre dependenţă. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că, destul de frecvent, cei care au exagerat cu consumul de dulciuri în copilărie, devin alcoolici mai târziu. Zahărul creşte nivelul de serotonină - un hormon al plăcerii, care provoacă o explozie energetică instantanee sau, altfel spus, o senzaţie pronunţată de plăcere. Totuşi, efectul glucidelor simple este foarte amăgitor şi nu durează decât foarte puţin. Odată ce concentraţia de serotonină scade, starea de spirit se deteriorează şi, din nou, ne vom dori ceva dulce. Este un fenomen caracteristic în special sezonului rece.

2. Simţiţi dorinţa să vă delectaţi cu ceva dulce chiar dacă aţi mâncat pe săturate?

Sau mai exact: atunci când îţi este foame, ai prefera să mănânci, spre exemplu, o coajă de pâine sau un măr? Dacă nu, atunci dependenţa de zahăr încearcă să te inducă în eroare. Alimentele cu un indice glicemic ridicat sunt preferate de profanii care nu îşi cunosc propria biochimie. Îţi recomandăm insistent să nu faci parte din această categorie de oameni! Dacă, de fiecare când îţi este foame doreşti să mănânci ceva dulce, cu siguranţă eşti dependent de zahăr. Încearcă să rezişti o zi fără hrană pentru a putea distinge foamea adevărată de pofta excesivă pentru carbohidraţi simpli.

3. Nu vă pasă ce scrie pe etichetele produselor alimentare?

Producătorii încearcă din răsputeri să ascundă adevărul despre compoziţia chimică a multor alimente dulci şi tu nici măcar nu vrei să le observi eforturile? Chiar nu îţi pasă ce conţin aceste alimente - aspartam, sirop de glucoză-fructoză sau pur şi simplu zahăr? Cu cât mai multe formule chimice vezi pe etichetă, cu atât mai tare ar trebui să te alertezi. În zilele noastre, zahărul este omniprezent, îl putem găsi chiar şi în supe şi ketchup. Cu cât mai multe produse prelucrate ajung în interiorul nostru, cu atât mai devastator este impactul asupra schimbului de neurotransmiţători din creier.

4. V-a crescut burta în ultimii ani?

Un simplu da sau nu. Excesul de zahăr în sânge determină pancreasul să secrete o cantitate mare de insulină. Cu fiecare lingură de zahăr nivelul de insulină din sânge creşte, ceea ce cauzează o sporire a rezistenţei celulelor faţă de insulină. Cu alte cuvinte, celulele încetează să mai răspundă la semnalele insulinei. Apare aşa-numita stare de pre-diabet, în care organismul este forţat să sintetizeze mai multă insulină.

Insulina este un hormon anabolic responsabil de acumularea şi depozitarea grăsimii, precum şi de creşterea în greutate. Rezistenţa la insulină provoacă obezitate, diabet, probleme cardiace, activarea reacţiilor inflamatorii, cancer, reducerea speranţei de viaţă, etc.

Diagnostic:

- Dacă aţi răspuns afirmativ la toate întrebările, înseamnă că aţi căzut definitiv în plasa carbohidraţilor simpli. Într-un asemenea caz, trebuie să abandonaţi cât mai rapid dependenţa de zahăr. Începeţi prin a renunţa la prăjituri, produse de patiserie şi ciocolată. Corpul vă va mulţumi mai târziu.

- Dacă unul sau mai multe dintre răspunsuri sunt negative, sunteţi un ”zaharo-maniac” începător. Trebuie să fiţi cât mai fermi în ceea ce priveşte eliminarea ”viciului dulce” şi să vă înarmaţi cu determinare şi cunoştinţe în acest scop. Va trebui să învăţaţi să vă alimentaţi corect.

- Dacă sunteţi totalmente indiferent la dulce, vă felicităm din toată inimă. De-ar fi mai mulţi ca dumneavoastră! Într-un asemenea caz, sistemul public de sănătate nu ar trebui să risipească miliarde pentru tratamentul bolilor cardiovasculare şi al diabetului şi ar folosi aceste fonduri pentru alte scopuri mai plăcute, cum ar fi recreaţie, turism, odihnă, terenuri sportive, etc.!