Coreea de Nord refuză dialogul oferit de Sudul democratic

Rachetă balistică nord-coreeană prezentată la paradă militară în Phenian, Coreea de Nord.
Rachetă balistică nord-coreeană prezentată la paradă militară în Phenian, Coreea de Nord. (STR/AFP/Getty Images)

Coreea de Sud a cerut Phenianului să răspundă la oferta sa de a desfăşura primele discuţii din ultimii câţiva ani, după ce, vineri, a expirat termenul limită pentru organizarea unei întâlniri bilaterale de nivel înalt.

Guvernul din Seul s-a oferit luni să organizeze negocieri într-un “sat al armistiţiului”, situat în zona demilitarizată la graniţa dintre Coreea de Nord şi Sud.

Dar, Phenianul a ignorat apelul vecinului său, lansat prin intermediul mass mediei, după ce anterior a blocat toate liniile de comunicare, conform agenţiei de ştiri sud-coreene Yonhap.

Armata sud-coreeană a subliniat din nou importanţa calmării tensiunilor dintre cei doi vecini, după ce Coreea de Nord a testat ceea ce a declarat că este prima sa rachetă balistică intercontinentală.

Peninsula Coreeană se afla de mai multe luni în centrul unei crize care poate declanşa pierderi umane şi materiale substanţiale.

Programul de dezvoltare a bombelor nucleare şi a rachetelor balistice derulat de Nordul comunist a atins un punct în care regimul de la Phenian poate atinge oraşe de pe coasta de Vest a SUA.

Una dintre cele mai sărace şi izolate ţări din lume, Coreea de Nord se încăpăţânează să menţină o politică economică de tip comunist, complet nefuncţională, folosindu-se de şantajul ameninţării nucleare pentru a obţine ajutoare din partea ţărilor democratice.

Evoluţia programului nuclear nord coreean a îngrijorat SUA, preşedintele Donald Trump trimiţând împotriva micului stat comunist o mulţime de nave inclusiv trei dintre cele zece portavioane americane.

Conflictul a fost agravat de instalarea unui sistem THAAD anti rachetă de către SUA în Coreea de Sud, lucru care a generat temeri din partea Chinei şi Rusiei, care consideră actul drept o vătămare a statutului geopolitic pe care îl deţin în zonă. Astfel că în scurt timp, la Seul a izbucnit o criză politică majoră - un război între China şi SUA pentru dominaţia Coreei de Sud - care a învăluit preşedintele coreean Park Geun-Hye, semnatarul acordului cu americanii. Preşedintele a demisionat în urma unor acuzaţii cel puţin vagi, iar noul preşedinte sud coreean, un fiu de refugiaţi din Nordul comunist, are o poziţie pro-China şi pro-Nord, complicând şi mai mult situaţia din zonă.

Tensiunea dintre SUA şi Coreea de Nord a fost potentată de faptul că Beijingul, aliatul tradiţional al Phenianului şi cel mai mare suporter al industriei militare nord coreene, a ales să-şi abandoneze micul aliat, preşedintele Xi Jinping afirmând personal sprijinul pentru găsirea unei soluţii care să oprească dezvoltarea de arme nucleare în Coreea de Nord.

Cu toate acestea, în ultimele luni, presiunea exercitată de americani pare să scadă. Pe 4 iulie Phenianul a lansat o nouă rachetă, forţele militare americane scurgând în presă filme cu liderul nord coreean învartindu-se pe lângă lansatorul de rachete minute în şir - în timp ce surse conectate cu serviciile americane afirmau că SUA ar fi putut lichida liderul comunist.

Însă declanşarea unui război între cele două Coree este un scenariu de coşmar, fiind cunoscută concentrarea de forţe de pe linia de demarcaţie dintre cele două ţări, şi dată fiind apropierea capitalei sud coreene de tunurile Nordului comunist.

La începutul acestei luni, preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a declarat că un dialog este foarte necesar şi a făcut apel la aplicarea unui armistiţiu.