VETO la OMG - un test de maturitate pentru români

Marş Internaţional împotriva Monsanto la Bucureşti
Marş Internaţional împotriva Monsanto la Bucureşti (Gela Lazăr/Epoch Times)

Oamenii din 55 de ţări au ieşit pe străzi ieri, în cadrul unei serii de 400 de acţiuni organizate la nivel global, pentru a protesta împotriva Monsanto – compania numărul 1 în lume în producţia de organisme modificate genetic.

Însoţesc coloana demonstranţilor, ca una ce va „beneficia” ea însăşi de agresiunea pusă la cale împotriva naţiei. Caut soluţia la criza existenţială care se profilează ca un nor negru pe sufletul românesc. Mă gândesc că este imposibil ca atâtea milioane de oameni care nu odată au arătat lumii o zestre de inteligenţă remarcabilă şi de perseverenţă neistovită, să fie înrobite de o mână de rătăciţi în meandrele materialismului inconştient, şi ascult...ascult!

„OMG sunt în primul rând un genocid asupra celorlalte specii de plante şi de animale.

Aşa cum plantele sunt modificate genetic să nu se poată reproduce, s-a dovedit că hrănirea animalelor cu aceste produse agricole duc în scurt timp la infertilitatea animalelor. Incidenţa cancerelor, întrebaţi orice medic de familie, a crescut simţitor în ultimii ani. Foarte puţin s-a scris despre asta.

Oamenii nu ştiu ce mănâncă, nu ştiu la ce pericole se expun.

Ar trebui să fim cinstiţi şi cel puţin la raft să punem produsele etichetate , cel puţin să avem posibilitatea să alegem. Dacă nu ne este teamă, nicio problemă, consumăm. Poate mulţi nu vor să consume copiii lor aşa ceva.

Aceste mişcări în toată lumea ne dau speranţe. Este păcat, pentru că în România este un pământ atât de bun, fertil, suntem una dintre poate puţinele ţări care ne-am păstrat încă seminţele tradiţionale, se poate face agricultură tradiţional, să fie sănătoasă, să nu dispară fermierii locali. Nu se poate, este nu numai împotriva umanităţii ci chiar împotriva naturii. Suntem legaţi, ceea ce li se întâmplă plantelor şi animalelor ni se va întâmpla în final nouă. Nu pot să patenteze viaţa, nu sunt Dumnezeu.

Ar trebui să fie o dezbatere publică. În sondajele care s-au făcut pe această temă, 74% din românii care au fost întrebaţi dacă ar consuma organisme modificate genetic au răspuns NU. Mass-media ar trebui să îşi facă datoria şi să publice cât mai mult despre aceste nemulţumiri ale oamenilor, despre îngrijorările lor, aşa încât această temă să ajungă în dezbatere publică. În al doilea rând să se facă cercetări, şi noi avem specialişti buni, să facă cercetări şi să vadă ce se întâmplă. Pe de altă parte, noi nu avem legislaţie de acest fel. M-am uitat pe catalogul cu plantele pentru cultură pe 2012 printre care sunt şi aceste OMG-uri, spun că păstrează faţă de pământul vecinilor o distanţă minimă de 200 de metri. Dar porumbul se poate poleniza la câteva mii de kilometri, nu la 200 de metri. Ce se întâmplă dacă eu am câteva hectare de pământ şi lângă mine îşi pune Monsanto sau Pioneer sau eu ştiu cine îşi mai pune porumb modificat genetic şi îmi infestează cultura? Nu? Dacă eu am un gunoi, îl strâng din curtea mea şi îl pun în curtea vecinului, acela mă dă în judecată şi eu plătesc, nu? Dar ei ce plătesc? Lor ce li se întâmplă?”, îşi exprimă indignarea Ştefania Mitran, economist.

Răspunsul e simplu, tot ei te dau în judecată, că e patentul lor şi e în ograda ta. Există precedent în SUA, cu hotărâre în instanţă. Alexandru Alexe vede iminent pericolul ca acest scenariu să fie extins pe scară largă în toate ţările care acceptă OMG. În plus Obama a ratificat o lege privind Fondurile Agricole prin care corporaţiile producătoare de OMG sunt protejate de procese în contextul potenţialelor riscuri pentru sănătate.

Ar trebui să ne protejăm seminţele tradiţionale, continuă Ştefania Mitran. Ar trebui să ne dezvoltăm banca de gene cu soiurile tradiţionale.

Datoria noastră, a celor care ştim, este să le spunem celorlalţi, să îşi apere copii. Vine gândăcelul, muşcă din plantă şi moare. Cum poţi să te gândeşti că tu mănânci şi n-o să păţeşti nimic? Un copil de 3 ani dacă-l întrebi cred că ştie răspunsul, nu ? Că aia nu e bună. Iar de la 1 ianuarie 2014 este liber pentru străini să cumpere terenurile agricole. Vă daţi seama ce o să se întâmple?

În acea listă cu culturile omologate, tot ce se poate cultiva, plante, cereale, pomi, oficial sunt câteva OMG: porumbul şi soia. Dar întâmplător mai sunt şi altele.

De exemplu rapiţa, ştiţi ?

Oficial nu este voie în România. Va spun unde să vă duceţi să vedeţi rapiţa modificată genetic, ne îndeamnă să ne informăm Ştefănia Mitran. Luaţi autobuzul spre Giurgiu. Şi-o să vedeţi acolo o grămadă, Pioneer şi multe altele. Rapiţa aia nu este rapiţă autohtonă. Este clar modificată genetic. Se duce cineva de la ministerul Agriculturii? E interesat cineva în ţara asta să vadă ce fac pe la spate? Pe uşa din dos? Aşa a făcut şi în Ungaria, nu? Iar la ei OMG sunt interzise.

Cum au ajuns culturile să fie infestate? Aşa se procedează. Noi nici nu ştim câte OMG se plantează în România. Şi unii mai vor să aibă şi nepoţi sau strănepoţi, dar riscă să aibă copiii sterili.

Noroc cu banca de gene din Suceava că am apelat la dânşii şi ne-au trimis seminţe.

Ne-am strâns mulţi, care suntem tineri, care suntem din Bucureşti, care, unii râd de noi că nu ştim câte ţâţe are vaca, dar uite că ne-am descurcat să facem ceva frumos şi bun. Şi gustos.

Ar trebui să le trimit ăstora de la Ministerul Agriculturii să vadă ce gust are roşia tradiţional românească şi să le trimitem şi marfa importată modificată genetic ca să facă şi ei comparaţie.

Ar trebui făcută o organizaţie care să meargă din sat în sat la bătrâni şi să strângă cât mai multe seminţe tradiţionale. Şi să oferim posibilitatea fermierilor care nu mai au.

Eu tot ce produc anul acesta, şi sunt vreo 50 de soiuri de plante tradiţionale, le voi da la toţi oamenii din sat să le cultive. Şi sunt mai mulţi care se vor duce în satele dimprejur să le dea.

Banca de gene din Suceava, este un institut de cercetare, au făcut un lucru extraordinar. Au distribuit pe gratis probe de seminţe tradiţionale româneşti, deci nemodificate genetic. Îmi pare rău că nu am putut să îi recompensăm în niciun fel. Le-am scris şi le-am cerut un cont în care să putem să donăm bani ca să-i ajutăm în cercetare şi pentru munca extraordinară pe care o fac oamenii aceia. Din păcate, sunt instituţie de stat şi nu au voie să primească.

Răsuflu eliberată de o mare povară. Sufletul românesc care mi-a mângâiat copilăria e la locul lui. E doar o scânteie, considerând numărul mic al participanţilor la eveniment, faţă de atâtea milioane de victime care îşi aşteaptă mioritic fatalitatea, fără a schiţa vreun gest de reparaţie. Dar nu-i nevoie de mai mult de o scânteie ca să aprindă pulberea necazurilor şi să spulbere iluzia că nu se poate face nimic, implementată sistematic în mentalul colectiv de oculta totalitară, de zeci de ani încoace.

Oamenii se sfătuiesc, comunică, colaborează.

Când fac asta bine, lucrurile merg înainte. Când li se pare că interesul personal e primordial, se mai împotmolesc. Îşi re-amintesc că de unii singuri nu dovedesc situaţia şi că adevărata forţă se declanşează atunci când acţionează ca o singură conştiinţă, ţintind acelaşi obiectiv. Oculta totalitară e unită şi are vaste cunoştinţe despre cum să folosească slăbiciunile indivizilor pentru a-şi atinge scopurile. Tot ce e nevoie este ca indivizii să înţeleagă că nu îşi mai permit luxul slăbiciunilor. Sub niciun pretext şi în nicio împrejurare. Altfel regretele vor fi tardive.

Organizare

- Dacă facem prea des mişcări de stradă n-o să se vadă nimic. Mişcările de stradă trebuie să fie întotdeauna începutul unei campanii. Asta e o acţiune. Urmează o campanie.

Oculta totalitară e unită şi are vaste cunoştinţe despre cum să folosească slăbiciunile indivizilor pentru a-şi atinge scopurile. Tot ce e nevoie este ca indivizii să înţeleagă că nu îşi mai permit luxul slăbiciunilor. Sub niciun pretext şi în nicio împrejurare. Altfel regretele vor fi tardive.

Campania trebuie să presupună: iniţiative legislative, lobby în parlament.

Avem câţiva deputaţi. Dacă sunt de acord să ne ajute, să ne ajute. Să implementeze proiectul de Lege. Este un sistem defect. Problema în România este că nu mai avem control asupra instituţiilor care ne guvernează pe noi. Ar trebui să reinstaurăm mecanisme şi pârghii de control. Dar este un proces de durată, afirmă organizatorul evenimentului.

- S-a băgat, dar s-a votat împotrivă, se aude un glas din mulţime.

- S-a băgat împotrivă, e normal, e un joc de imagine.

- Pe 5 martie 30 de deputaţi care au semnat legea de interzicere a OMG, au votat pentru interzicerea ei, pentru interzicerea propriei lor legi.

- Cum e şi cu gazele de şist.

- În afară de proteste şi acţiuni civice, ce mai putem să facem e să plantăm o roşie în pământ pe balcon.

- Sau mergem prin grădini şi aruncăm noi seminţe.

-Şi informaţi oamenii.

- Oricine poate fi activist. Nu trebuie să ştii nimic. Chiar dacă nu ar exista niciun activist în România de la care să înveţi, te uiţi la experienţa celor din vest.

- ASAT Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti - faci un abonament cu un ţăran de la ţară, îl plăteşti şi îţi dă un coş de legume în fiecare săptămână.

Poţi să faci un contract săptămânal. Şi în Bucureşti se pot face înscrieri pentru grupuri de consumatori prin ASAT http://asat.ecosapiens.ro/

Faci un contract cu el, e 1200 pe lună şi de 3 ori pe lună îşi primeşte fiecare coşul cu legume.

- Putem face tricouri inscripţionate, sacoşe.

- Facem şi o expoziţie.

- Ar trebui să fie făcută informarea cetăţenilor cu privire la ceea ce consumă. Ar trebui clar marcate alimentele pentru ca eu şi fiecare consumator să ştim ce mâncăm. Nu mi se pare normal ca o corporaţie prin puterea financiara şi influenţa politică pe care o are să facă din mine un cobai, afirmă Andrei Hurdubelea, inginer.

Adică nu vreau să aştept să fac cancer din cauza mâncărurilor pe care sunt obligat să le cumpăr neştiind ce cumpăr, pentru a mă întoarce împotriva lor. E absurd. Ar trebui să demonstreze întâi că alimentele pe care le comercializează sunt sănătoase. Şi dincolo de asta să informeze astfel încât cine vrea să cumpere OMG să cumpere, dar cine nu vrea, să aibă posibilitatea să ştie şi să nu le cumpere. Eu unul, chiar dacă ar trebui să plătesc mai mult, nu aş cumpăra OMG, nu aş mânca mâncare făcută din OMG. Şi cred că sunt mulţi care ar proceda aşa. Ăsta e şi motivul pentru care nu vor să informeze vis-a-vis de OMG.

Adică, pentru ce înseamnă protejarea mediului, se impune marcarea cu cod de culori şi cu litere a tuturor aparatelor consumatoare de energie electrică, electrocasnice şi nu numai, deci e obligatoriu, dar în ceea ce mâncăm, adică ne afectează direct pe noi, nu avem nicio posibilitate de informare şi evident că în momentul în care nu ştii ce cumperi, vei alege probabil între mai multe produse pe cel mai ieftin, pentru că zici că dai bani mai mulţi şi tot modificat genetic e.

Pe când dacă ar fi marcate, lumea ar fi foarte atentă la ce cumpără. Se constată că odată cu industrializarea şi procesarea tot mai brutală a alimentelor, incidenţa bolilor degenerative a crescut spectaculos. Legătura dintre ceea ce mâncăm şi boli este evidentă.

România se plânge că este pe locul întâi în Europa la incidenţa diverselor tipuri de cancer, dar în acelaşi timp e şi singura ţară din Europa care promovează şi acceptă OMG. România e unul din pilonii corporaţiei Monsanto în Europa. Iar lucrul acesta nu face decât să ne transforme pe noi românii în nişte cobai, fără voia noastră.

Ne aflăm la o răscruce. Avem de făcut o alegere: cobai sau responsabili!

Alegerile de până acum ne-au adus aici. Am cedat altor indivizi dreptul de viaţă şi de moarte asupra noastră, luând acest drept din mâna creatorului şi înrobindu-ne sistemului.

A venit momentul asumării depline a responsabilităţii vieţii noastre punând-o sub guvernarea conştiinţei şi a conştienţei. Să ne revendicăm dreptul de VETO!

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii