Cazul româncelor sclave în Sicilia. Ministrul Păstârnac se deplasează la faţa locului

Mânate de sărăcia în care au fost aduse de modul în care a fost condusă ţara de-a lungul anilor, multe femei au ajuns să lucreze în regim de sclavie în Italia. Acum Guvernul îşi trimite un ministru, pentru a vedea ce se poate face pentru victime.
Andreea Păstârnac
Andreea Păstârnac (7est.ro)

La câteva zile după ce presa străină (preluată ulterior şi de cea autohtonă) a vuit că mii de românce lucrează în Sicilia în condiţii greu de imaginat, fiind violate, abuzate, bătute, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a anunţat că se va deplasa în Italia, într-o misiune comună cu reprezentanţii MAI, pentru a discuta cu autorităţile locale şi a găsi soluţii imediate la aspectele semnalate de presă. Pe de alta parte, Confederaţia Naţională a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii România critică dur reacţia tardivă şi ipocrită a Guvernului României, atrăgând atenţia că autorităţile române au fost atenţionate - inclusiv la nivel de Guvern - de cel puţin 3 ani de zile despre situaţia critică a românilor care lucrează în Italia, în special a femeilor care sunt abuzate sexual de angajatorii sicilieni.

Revenind la ministrul Păstârnac, aceata a anunţat marţi că are programate discuţii la nivelul prefecturilor din Catania şi Ragusa, întâlniri cu reprezentanţii Ministerului de Interne şi cu cei ai asociaţiilor româneşti, menţionând că se va deplasa şi pe teren pentru posibile întâlniri cu lucrătorii de acolo.

"Mâine, din dispoziţia prim-ministrului României, ne deplasăm într-o misiune comună cu reprezentanţii Ministerului de Interne la Catania şi la Ragusa pentru a discuta cu autorităţile italiene la faţa locului şi pentru a găsi soluţii imediate în ceea ce priveşte aspectele semnalate", a declarat Păstârnac, citată de Agerpres.

Dincolo de aceste soluţii imediate, care ar fi deja discutate cu autorităţile italiene, Păstârnac susţine că urmează un plan pe termen mediu, pe care l-a prezentat şi comisiilor parlamentare.

Încercăm să mărim asistenţa consulară în domeniul internelor şi în domeniul combaterii traficului, astfel încât să ne putem adresa victimelor cu ansamblul de măsuri pe care-l avem la dispoziţie, dar în acelaşi timp să continuăm şi să intensificăm campaniile de informare pentru a preveni aceste situaţii. Este o misiune comună a Ministerului Românilor de Pretutindeni cu Ministerul de Interne şi cu cel al Muncii şi fără acest mecanism comun alături de colegii de la MAE nu vom putea găsi răspunsul potrivit", a spus Păstârnac.

Ministrul a mai precizat că detalii referitoare la cei care intermediază traficul de persoane se regăsesc într-o anchetă demarată deja de autorităţile italiene în cooperare cu cele române. În ceea ce priveşte modul în care statul român s-a implicat în soluţionarea problemelor lucrătorilor români din sudul Italiei, Păstârnac a menţionat că este un protocol care s-a activat şi în momentul de faţă sunt acţiuni în curs.

Lipsa de informare e de vină...

Potrivit sursei citate, problemele cu care se confruntă lucrătorii români din sudul Italiei au fost detaliate de Emilia Spurcaciu, responsabil al Asociaţiei INCA România, aceasta arătând că "persoanele sunt lipsite de încredere în ele, dar şi în instituţii şi un aspect important este lipsa informaţiilor, un analfabetism al drepturilor, nu sunt conştiente că sunt cetăţeni ai UE şi că au drepturi.

Ori, acest analfabetism al drepturilor ii împiedică pe cei ce pot ajuta să o facă, a susţinut Spurcaciu, adăugând şi că fenomenul nu trebuie generalizat, căci nu toţi românii din Italia sunt exploataţi.

"Vorbim de 1.151.000 de români care se află pe teritoriul Italiei. Am venit să prezint situaţia lucrurilor, mai ales din zona Siciliei, unde avem mai multe cazuri de exploatare, intermediere ilegală a muncii şi abuzuri - se ajunge şi la abuzuri sexuale şi aproape vorbim de sclavie. Numărul românilor cu rezidenţă în Sicilia este în jur de 50.000 de persoane. Acestea sunt persoane care îşi declară prezenţa în teritoriu. Din păcate, nu pot da o cifră exactă (n.r. — a celor exploataţi), pentru că foarte mulţi nu-şi declară prezenţa în teritoriu şi sunt consideraţi invizibili", a menţionat Spurcaciu.

Aceasta a mai precizat că Italia are instrumente legale de combatere a acestor fenomene, instrumente care mai trebuie însă şi aplicate. De asemenea, Spurcaciu le-a cerut parlamentarilor să colaboreze mai mult cu instituţiile din Italia, afirmând că, în momentul în care se colaborează şi sunt mai mulţi actori instituţionali din Italia şi România în jurul unei mese, se pot găsi soluţiile necesare.

La rândul său, Silvia Dumitrache, preşedinte al Asociaţiei Femeilor Române din Italia, a susţinut şi ea că este nevoie de o intervenţie la nivel guvernamental, punând, de asemenea, accentul pe informare.

"Cred sincer că numai la nivel de campanie naţională, de informaţie, de prevenire a acestor fenomene se poate ajunge la un rezultat concret. Din 2008 durează fenomenul. Sunt 50.000 de persoane doar în Sicilia. Numai când se întâmplă ceva foarte grav. Lucrează la negru. Dacă se duc şi denunţă, după aceea, una dintre urmări este ameninţarea familiei din România", a declarat Dumitrache.

Guvernul acuzat de ipocrizie

Confederaţia Naţională a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii România a criticat în termeni duri reacţia Guvernului României, catalogând-o drept tardivă şi ipocrită, în condiţiile în care Guvernul este atenţionat de cel puţin 3 ani de zile, despre situaţia critică a românilor care lucrează în Italia, în special a femeilor care sunt abuzate sexual de angajatorii sicilieni.

“Ştim de mult timp de aceste abuzuri sexuale ale angajatorilor sicilieni asupra româncelor, pe care le-am semnat atât direct autorităţilor române, cât şi opiniei publice prin comunicate de presă. Din nefericire, semnalările noastre au rămas fără ecou, nu au trezit niciun interes şi nu a fost o prioritate pe agenda de zi a Guvernului României. Acuz Guvernul României – cel puţin pe ultimele 3 guverne – de iresponsabilitate şi ipocrizie, deoarece ştiau de această situaţie gravă direct de la noi, însă şi-au manifestat dezinteresul total faţă de aceste drame. Atunci când aceste cazuri din sudul Italiei au ajuns în atenţia mass-media internaţională, au început să mimeze îngrijorarea şi uimirea. Cum poţi fi uimit de o situaţie pe care noi o semnalăm de ani buni?

De ce nu acţionăm şi preventiv? De ce reacţionăm doar când un caz este semnalat de presa internaţională? De ce nu le pasă guvernanţilor de soarta reală a Diasporei în afara campaniei electorale?”, declară Carmen Luminiţa Andrei, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii, stabilită de 27 în Italia, dintre care 8 ani cu sedii în Sicilia şi, de curând, cu sediu secundar operativ în Piemonte.

Totodată, C.A.P.I.M.E.D. România acuză Guvernul de nerespectarea articolului 17 din Constituţie, care prevede asigurarea protecţiei pentru românii din Diaspora şi atrge atenţia că în prezentu există niciun proiect finanţat de Guvern care să lupte pentru apărarea drepturilor românilor din Italia, care sunt expuşi unor fenomene periculoase, precum munca “la negru” şi sclavagismul modern.

Confederaţia a prezentat proiectul “Vreau să lucrez legal în Europa mea” ultimelor 3 Guverne (Victor Ponta, Dacian Cioloş şi Sorin Grindeanu) însă până acum nu s-a găsit un mod de finanţare. De cel puţin 3 ani, C.A.P.I.M.E.D. România primeşte semnale de la românii abuzaţi în Italia, scrisori pe care le-a anexat şi în proiectul de finanţare, însă oficialităţile de la Bucureşti încă nu au găsit o soluţie.

Context

Reamintim că recent săptămânalul britanic The Observer a publicat un articol din care reiese că mii de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale.

Potrivit publicaţiei citate, care preia statistici ale Poliţiei siciliene, în jur de 7500 de femei trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei. Mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează în serele siciliene sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, estimează Proxyma Association - organizaţie pentru drepturile imigranţilor.

Observer prezintă, ca ilustrativ pentru situaţie - cazul unei moldovence, Nicoleta Bolos, care, timp de trei ani, a trebuit să suporte, noapte de noapte violurile angajatorului său. Agresiunile au avut loc cu consimţământul soţului Nicoletei - care a şi bătut-o pe aceasta ca să accepte agresiunea patronului. Mai frică decât de viol, Nicoletei îi era să nu îşi piardă locul de muncă şi să ajungă muritoare de foame.

Aceeaşi soartă ca a Nicoletei o au alte mii de femei care, mânate de sărăcie, au ajuns să muncească în serele siciliene. Pe lângă violuri, româncele sunt obligate să lucreze 12 ore pe zi, pe căldură extremă, fără apă, uneori fără să fie plătite, cazate în condiţii insalubre, umilite, ameninţate, agresate.

Femeile acceptă căci se tem că dacă vor ajunge înapoi în ţară, în satele foarte sărace de unde vin, nu vor mai avea ce pune copiilor pe masă.