Cazul româncelor victime ale sclaviei moderne în Sicilia. Avocatul Poporului se autosesizează

Avocatul Poporului s-a autosesizat după ce presa a vuit că mii de românce plecate în Sicilia pentru a-şi câştiga o pâine trăiesc în condiţii de sclavie, fiind abuzate, violate, ameninţate.
Victor Ciorbea
Victor Ciorbea (Epoch Times România)

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va întreprinde demersuri pe lângă autorităţile italiene în cazul informaţiilor privind exploatarea şi agresiunile sexuale la care sunt supuse mii de românce angajate în agricultură în Sicilia - Italia, relatează Agerpres.

Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului, Matei Vîrtosu, în contextul în care recent săptămânalul britanic The Observer a publicat un articol din care reiese că mii de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale.

Potrivit publicaţiei citate, care preia statistici ale Poliţiei siciliene, în jur de 7500 de femei trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei. Mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează în serele siciliene sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, estimează Proxyma Association - organizaţie pentru drepturile imigranţilor.

Observer prezintă, ca ilustrativ pentru situaţie - cazul unei moldovence, Nicoleta Bolos, care, timp de trei ani, a trebuit să suporte, noapte de noapte violurile angajatorului său. Agresiunile au avut loc cu consimţământul soţului Nicoletei - care a şi bătut-o pe aceasta ca să accepte agresiunea patronului. Mai frică decât de viol, Nicoletei îi era să nu îşi piardă locul de muncă şi să ajungă muritoare de foame.

Aceeaşi soartă ca a Nicoletei o au alte mii de femei care, mânate de sărăcie, au ajuns să muncească în serele siciliene. Pe lângă violuri, româncele sunt obligate să lucreze 12 ore pe zi, pe căldură extremă, fără apă, uneori fără să fie plătite, cazate în condiţii insalubre, umilite, ameninţate, agresate.

Femeile acceptă căci se tem că dacă vor ajunge înapoi în ţară, în satele foarte sărace de unde vin, nu vor mai avea ce pune copiilor pe masă.