Care mai sunt valorile naţionale româneşti în contextul european

Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică
Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică (Epoch Times România)

Elementele importante de identitate pe care trebuie să le păstrăm sunt limba şi istoria, a subliniat cunoscuta poetă Ana Blandiana, în cadrul unei dezbateri organizate de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. Iniţiatoarea Memorialului Sighet a accentuat şi importanţa memoriei, ca patrimoniu cultural. La rândul său, fostul ministru Theodor Paleologu a amintit că nu poate să existe patriotism atunci când un popor îşi distruge patrimoniul.

”Ideea că România este altfel, evocată în cartea lui Lucian Boia, este una dintre gravele noastre probleme de mentalitate. Problemele economice şi cele care ţin de mondializare sunt generale. Iar a sublinia tot timpul că suntem altfel înseamnă să ne creăm complexe, ceea ce nu ne foloseşte”, este de părere Ana Blandiana. Ea a amintit că omenirea nu se află la prima globalizare, având în vedere că ”prima globalizare reuşită i-a aparţinut lui Alexandru cel Mare care a transformat limba greacă în engleza timpului lui iar apoi au venit romanii şi limba latină a devenit lingua franca”. Pericolul globalizării este însă uniformizarea şi ”crearea unei substanţe fără de culoare” în numele corectitudinii politice. Prin urmare, problema este cum să prezervăm în acest cadru un anumit tip de identitate, a subliniat Blandiana.

Pentru poetă aceasta nu se poate face decât prin lupta pentru istorie şi pentru limbă. ”Încet-încet se uită regulile limbii române. Crainicii de la TV nu mai fac acordurile. Iar această problema este extrem de simbolică pentru că amestecul-globalizarea ne face să uităm ce ştiam până atunci. Am luptat pentru studierea represiunii comuniste în şcoli. Aceasta a fost introdusă ca materie facultativă, iar după 2012 a fost scoasă", a mai spus Ana Blandiana. Poeta a deplâns şi faptul că istoria României este studiată acum doar din perspectiva istoriei universale. "Mondializarea înseamnă pierderea totală a identităţii, dacă nu te încăpăţânezi s-o păstrezi. Atâta timp cât nu ne înţelegem obsesiile, nu putem să fim uniţi. Pentru a crea o Europa unică, trebuie să ne cunoaştem", a concluzionat ea.

Mai pesimistă, Marie Roşe Mociorniţă, nepoata unuia dintre cei mai bogaţi capitalişti din România interbelică, a susţinut că nu cunoaşte valorile naţionale ale României din 2013 şi că acestea trebuie mai întâi clar definite pentru a ne putea raporta la ele. "Problema integrării României în UE nu se poate pune ca în cazul Franţei sau Germaniei. La noi aderarea a reprezentat un tratament pentru un pacient care are nevoie de o transfuzie. Din experienţa mea, confortul personal trece în România înaintea valorilor naţionale. Până ce n-o să existe un raport sănătos privind obligaţiile dintre cetăţeni şi stat nu o să avem ce apăra", a explicat românca care a trăit în Canada şi Marea Britanie.

În opinia ei, singura soluţie este preluarea unor bune practici şi modele de succes din exterior,"împrumutarea unui mod de a gândi şi de a munci pentru a crea ceva care să merite apărat". Mociorniţă consideră că pentru regenerarea morală a României trebuie redescoperite "valorile umane pe care ne e frică să le mai arătăm şi comunicăm".

Paleologu constată că "românii sunt distrugători de patrimoniu, noua lege a urbanismului facilitând demolarea unor clădiri de patrimoniu pentru a deschide calea rechinilor imobiliari, fără ca cineva să protesteze". Fostul ministru atrage atenţia că patriotismul este legat direct de grija faţă de patrimoniu. "Un popor care-şi distruge patrimoniul degeaba vorbeşte despre valori naţionale", a concluzionat deputatul PDL.

La rândul ei, Sandra Pralong, preşedinte al Fundaţiei Synergetica, a observat că două dintre valorile naţionale româneşti au devenit "negativismul şi pesimismul pe care nu le recunosc ca româneşti". În opinia ei, valorile românilor sunt influenţate de cultura preponderent rurală, de păstorit şi de religia ortodoxă. Pralong consideră că românii nu au dezvoltat o cultură comunitară pentru că "prin păstorit devii foarte solitar iar societatea rurală cultivă un fatalism". "Teama unii de alţii este un alt motiv care ne împiedică să fim o societate unită şi egalitară. Străinii remarcă că noi românii suntem foarte puţin capabili să găsim soluţii win-win", a mai spus coordonatoarea volumului "Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România” lansat recent la editura Polirom.

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu a arătat şi el că în România "discursurile patriotice sunt privite cu rezervă şi cu suspiciuni de nesinceritate de populaţie iar un discurs precum cel al fostului preşedinte francez Sarkozy centrat pe valori naţionale nu ar fi plauzibil la noi". În opinia sa, există o obsesie a specificităţii româneşti – "acel altfel al lui Boia, spaţiul mioritic al lui Blaga, teoriile că dacii i-au învăţat pe romani limba latină şi alte teorii de acest gen". Pe de altă parte însă, Paleologu constată că "românii sunt distrugători de patrimoniu, noua lege a urbanismului facilitând demolarea unor clădiri de patrimoniu pentru a deschide calea rechinilor imobiliari, fără ca cineva să protesteze". Fostul ministru atrage atenţia că patriotismul este legat direct de grija faţă de patrimoniu. "Un popor care-şi distruge patrimoniul degeaba vorbeşte despre valori naţionale", a concluzionat deputatul PDL. Totodată Paleologu a remarcat că totuşi "clasa politică este o copie fidelă a electoratului, care spune să fure politicienii cât fură, dar să ne dea şi nouă".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne