Băsescu, despre unirea cu R. Moldova: ”Trece Unirea pe lângă România, fraţilor”

Propunerea lui Traian Băsescu de propagare a Unirii României cu Republica Moldova vine în contextul în care Federaţia Rusă şi-ar fi slăbit oarecum interesul din punct de vedere strategic faţă de R. Moldova după alipirea Crimeei.
Traian Băsescu preşedintele de onoare a PUN din R. Moldova
Traian Băsescu preşedintele de onoare a PUN din R. Moldova (facebook.com)

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Traian Băsescu, a propus în cadrul Consiliului Executiv Naţional PMP un proiect care vizează votarea unirii cu Republica Moldova în consiliile locale din România după modelul localităţilor din Moldova care au făcut acest lucru simbolic.

“Vă propun să adăugăm un proiect ‘Unirea cu R. Moldova’. Este timpul să începem să acţionăm şi în România. Sunt 106 localităţi din Republica Moldova care simbolic au votat în consiliile locale unirea cu România. Asta arată curaj în vremurile astea în R. Moldova, în condiţiile în care este un Dodon rusofil până în măduva oaselor”, a declarat Traian Băsescu, potrivit Agerpres.

Totuşi, a menţionat politicianul român, sunt administraţii locale unde consilieri, primari şi secretar general votează Unirea cu România, subliniind că cea de-a 105-a localitate care a votat este Sadova, localitatea natală a preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, unde primarul a afirmat că l-ar vota pe acesta la funcţia de preşedinte al României Mari, în cazul în care Dodon ar candida.

Astfel că acest program trebuie adoptat, consideră fostul lider de la Cotroceni, întrucât ar fi foarte important să fie stimulate administraţiile locale din România să dea şi ei un vot în consiliile locale pentru unirea cu R. Moldova, „pentru că altfel trece Unirea pe lângă România, fraţilor“.

În opinia lui Băsescu, riscurile de presiune excesivă din partea Moscovei pe administraţia de la Chişinău nu ar mai fi atât de mari pe cât au fost înainte. În context, liderul PMP a ţinut să-şi argumenteze opinia, menţionând că până acum diplomaţia românească şi oamenii politici din România spuneau că nu ar fi momentul ”că se supără ruşii, că sunt trupe în Transnistria”.

În prezent, după ce Federaţia Rusă a încetat să mai finanţeze Tiraspolul, slăbind oarecum interesul din punct de vedere strategic cu R. Moldova după alipirea Crimeei, ”riscurile de presiune excesivă pe administraţia de la Chişinău din partea Moscovei nu ar mai fi atât de mari cât au fost înainte ca Federaţia Rusă să deţină Crimeea, unde deja şi-a amplasat armament şi muniţie câtă nu a avut niciodată în Transnistria. Deci vă propun să adăugăm la ordinea de zi şi o propunere de propagare a Unirii cu R. Moldova, cu atât mai mult cu cât o avem în programul nostru politic ca şi prioritate“.