"Baricadă pentru viaţă privată!" - Proteste împotriva legii supravegherii pe 21 decembrie

(Arhivă) Protest împotriva Legilor Supravegherii, 12.07.2014
(Arhivă) Protest împotriva Legilor Supravegherii, 12.07.2014 (Eugen Horoiu / Epoch Times)

Duminică, 21 decembrie, ora 12:00, preşedintele ales Klaus Iohannis va depune în Parlament jurământul de investire în funcţia de preşedinte al ţării. Cu o oră înainte de eveniment, în Piaţa Constituţiei, la câţiva paşi de clădirea unde preşedintele va jura să îi servească pe români, vor avea loc proteste împotriva adoptării legii 580/2014, cunoscută şi sub numele de Legea Big Brother 3.

Şi la Cluj, oraş unde mii de oameni s-au revărsat pe străzi, în noiembrie, la protestele pentru alegeri libere în Diaspora, cetăţenii nemulţumiţi de Legea Big Brother se vor mobiliza şi ei, în Piaţa Unirii, pentru a cere politicienilor să nu reinstaureze, prin legi intruzive, un stat poliţienesc.

Nemulţumiţi de adoptarea legii securităţii cibernetice care instituie practic percheziţia electronică fără mandat judecătoresc, protestatarii îi vor cere preşedintelui să respingă această lege şi să o atace la CCR.

Cetăţenii îi atrag atenţia lui Iohannis că, la un sfert de veac de la evenimentele din decembrie 89, libertatea pentru care alţi protestatari au murit în urmă cu 25 de ani le este ameninţată de această lege, care intră cu "tancurile cibernetice" peste intimitatea şi dreptul la viaţa privată.

"Sunt 25 de ani de când oamenii au murit în stradă pentru o Românie fără Securitate, fără supraveghere, intimidare şi incriminare. Dar astăzi politicienii noştri încearcă să reinstaureze controlul absolut şi să pregătească un nou stat poliţienesc", acuză clujenii.

Reamintim că în baza legii adoptate 580/2014, adoptate vineri de Senat, cu unanimitatea de voturi, firmele mari sau mici deţinătoare de infrastructuri cibernetice vor avea obligaţia de a permite accesul serviciilor la informaţiile pe care le deţin, fără ca pentru acest lucru să fie nevoie de mandat judecătoresc.

"Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi: să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării", se arată la articolul 17 din legea adoptată vineri de Senat, cu o uluitoare unanimitate.

Potrivit protestatarilor, legea are un efect limitativ asupra dreptului la viaţă privată în zona digitală şi încalcă flagrant reglementările europene în materie.

"Nouă lege intră cu tancurile cibernetice în casele şi în vieţile noastre, în intimitatea gândurilor noastre", scriu organizatorii evenimentului, acuzând că, la fix 25 de ani de la evenimentele liberatoare din 1989, parlamentarii, care şi-au dat mâna cu serviciile, au adus România înapoi în punctul din care s-a plecat.

"Duminică 21 decembrie ne pregătim să comemorăm. Reedităm Baricada de la Intercontinental în memoria celor peste 1.000 de concetăţeni care au murit în decembrie 1989. Dar, în timp ce societatea civilă se pregăteşte să aducă un omagiu celor care au murit în mod nedrept, parlamentarii ne-au pregătit o surpriză. De sărbători. În mod evident cetăţenii şi "aleşii" lor nu au, nici acum, o agendă comună", scriu organizatorii unuia dintre proteste.

În consecinţă, protestatarii se vor strânge în faţa Parlamentului pentru a-i cere lui Klaus Iohannis, care chiar în acel moment va fi învestit în funcţia de Preşedinte al României, să nu promulge Legea Securităţii cibernetice şi să sesizeze Curtea Consituţională.

În cazul în care preşedintele nu trimite legea la CCR, dar refuză să o semneze şi o trimite înapoi în Parlament pentru revizuire, protestatarii le cer legiutorilor "să respecte litera şi spiritul Constituţiei Române şi să modifice legea de aşa natură încât să împiedice în mod explicit posibilitatea ca această lege să fie folosită în mod abuziv şi discreţionar de către instituţiile beneficiare."

"Noua lege a securităţii cibernetice încalcă Directiva NIS (Network & Information Security), adoptată de Parlamentul European în 2014, directive menită să ajute firmele şi instituţiile să minimizeze riscurile de securitate informatică.

Dar, în timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice şi a datelor informatice ale cetăţenilor, Legea Securităţii cibernetice (numită popular Big Brother 3) permite serviciilor secrete să controleze în mod arbitrar orice actor de pe piaţa de comunicaţii şi servicii informatice. Riscul de derapaje şi abuzuri este incontrolabil.

De asemenea, Legea 580/2014 subminează grav dreptul la viaţă privată al cetăţenilor prin conţinutul următoarelor articole:

- Articolul 17 - Toţi deţinătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator) trebuie să "permită accesul la date" autorităţilor stipulate în lege (SRI, mapn, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO şi ANCOM). Accesul se face la simpla "SOLICITARE MOTIVATĂ", în condiţiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice se face doar cu autorizarea unui judecător;

- Articolul 10 – Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea şi executarea activităţilor ce privesc securitatea cibernetică a României. În condiţii în care Uniunea Europeană discută ca instituţiile care se ocupă de domeniul securităţii cibernetice să fie "organisme civile, care să funcţioneze integral pe baza controlului democratic, şi nu ar trebui să desfăşoare activităţi în domeniul informaţiilor", susţin protestatarii.