Analiza lui Lăzăroiu: Există riscul să ne trezim că lupta împotriva corupţiei a făcut mai mult rău decât bine

Sebastian Lăzăroiu
Sebastian Lăzăroiu (onlinestudent.ro)

Într-o amplă analiză postată marţi pe contributors.ro, fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu atrage atenţia opiniei publice că democraţia şi statul de drept se confruntă cu trei riscuri majore: susţinerea partizană a actului de justiţie, alianţa între societatea civilă şi instituţiile de forţă şi negarea beneficiilor unor măsuri nepopulare.

"Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt e în plin viraj. Mandatele unui preşedinte se încheie, mandatul altui preşedinte tocmai începe. Deşi oamenii din fruntea instituţiilor sunt cam aceiaşi, scena politică este în mijlocul unor reaşezări semnificative. Contextul regional are şi el o influenţă mai mare decât am putea bănui asupra jocurilor instituţionale de pe malurile Dâmboviţei. Partenerii României, de când au început tulburările de la Kiev, extinse acum într-un butoi cu pulbere care ameninţă securitatea Europei, par a nu mai fi dispuşi să lase lucrurile la voia întâmplării", scrie Sebastian Lăzăroiu.

Argumentând că "s-a strâns şurubul de la Washington şi Bruxelles", fostul consilier prezidenţial susţine că există deja un consens, chiar cu jumătate de gură, la nivelul tuturor liderilor de partide importante, că politicul nu mai poate interveni în justiţie, nici prin iniţiative riscante cum au fost amnistia şi graţierea, nici prin construirea de paveze în parlament pentru politicieni urmăriţi penal.

"Odată cu începerea urmăririi penale împotriva Elenei Udrea, omul politic considerat cel mai apropiat de fostul preşedinte, apar complicaţii suplimentare. Avem câteva revelaţii nu tocmai plăcute, care ne indică riscuri majore nu doar pentru democraţia din România, dar chiar şi pentru lupta împotriva corupţiei. Declaraţiile pe care Udrea le face în faza urmăririi penale nu sunt diferite de ale tuturor celor care, aflaţi în situaţii similare, au purces la discreditarea instituţiilor statului, în speţă: serviciile şi parchetul.

Deosebirea este aceea că fostul ministru al turismului le face din poziţia unui cunoscător, al unui om care s-a învârtit în cercuri înalte şi a avut acces la informaţii sensibile, ceea ce îi conferă mai multă credibilitate decât celorlalţi politicieni şi oameni de afaceri care, odată ajunşi în faţa procurorilor, au acuzat persecuţii de tot soiul", a explicat Sebastian Lăzăroiu.

Susţinerea partizană a actului de justiţie

"Ceea ce am observat, recunosc, cu tristeţe, la o bună parte din susţinătorii lui Traian Băsescu, a fost o "răsucire" a discursului faţă de vremurile când Năstase, Voiculescu, Patriciu, Fenechiu şi alţii dădeau piept cu justiţia. Pe atunci acordau tot creditul instituţiilor, SRI sau DNA, acum încep să se îndoiască. Pe atunci Kovesi sau Coldea (e drept, un personaj mai puţin mediatizat de suspecţi) erau buni, acum, când Elena Udrea trebuie să dea socoteală, sunt abuzivi. Pe vremea aceea însă erau "ceilalţi", susţinătorii PSD, PNL sau telespectatorii Antena3, pentru care DNA şi SRI erau instrumentele lui Traian Băsescu folosite împotriva adversarilor politici, iar Năstase şi Voiculescu erau victimele unui sistem dictatorial", este de părere Sebastian Lăzăroiu.

Din perspectiva sa, genul acesta de piruete ale susţinătorilor partizani ne indică un risc major pentru instituţiile implicate în lupta anti-corupţie - ne arată că legitimitatea lor stă pe nisipuri mişcătoare, ne arată că, în fond, unii nu s-au bucurat că s-a făcut dreptate în cazul lui Năstase, ci că adversarul politic al lui Traian Băsescu a fost pus cu botul pe labe.

"Şi, reciproc, cei care jubilează acum că Elena Udrea merge cu cătuşe în arest, sunt prea puţin satisfăcuţi de o procedură imparţială a justiţiei (atenţie! mandatul de arestare a fost dat de un judecător), cât de faptul că adversarii PSD sunt umiliţi în public. Poate că DNA şi SRI vor avea în continuare aceeaşi cotă de susţinere publică, doar că se schimbă radical compoziţia susţinătorilor. Pe termen lung, o asemenea semi-legitimitate partizană a justiţiei va şubrezi serios instituţiile implicate şi va submina, de ce nu, chiar întregul demers judiciar", mai evidenţiază fostul ministru al Muncii.

Cu toate acestea, Sebastian Lăzăroiu recunoaşte că o asemenea situaţie este mai bună decât aceea în care fanii politicienilor, şi de o parte şi de alta, ar fi nemulţumiţi că sunt "luaţi" ai lor, pentru că atunci am avea o coaliţie politică legitimă împotriva justiţiei.

"Desigur, situaţia ideală ar fi aceea în care s-ar amesteca mai puţină pasiune politică în acţiunile procurorilor şi judecătorilor, dar asta depinde în mare măsură chiar de discursul politicienilor aflaţi la ananghie. Dacă în continuare aceştia îşi vor prezenta situaţia dificilă ca rezultat al unor conspiraţii oculte, nu putem spera la o legitimitate reală a puterii judiciare", a adăugat acesta.

Alianţa între societatea civilă şi instituţiile de forţă

Un al doilea risc semnificativ identificat de Sebastian Lăzăroiu priveşte coaliţia "contra-naturii" între instituţiile de forţă şi societatea civilă. Puterea reală a fost, în opinia acestuia, ani de-a rândul în câmpul politic, fie la Parlament, fie la Executiv, iar politicienii nu ne-au scutit de demonstraţii de forţă ale politicienilor împotriva justiţiei - ei au arătat că pot schimba legi de funcţionare, pot schimba oameni din funcţii, pot să se amnistieze singuri.

"O asemenea coaliţie între voci influente din presă, din organizaţii neguvernamentale şi instituţiile care veghează la respectarea legii a fost cumva singura variantă viabilă de a pune stavilă elanului politicienilor dornici să oprească sau măcar să domolească operaţiunile de tip "mani pulite". Pe de altă parte, în democraţiile consolidate, reprezentanţii cei mai vocali ai societăţii civile sunt cei care cenzurează drastic actele instituţiilor de forţă. Serviciile secrete, prin natura activităţii lor, au nevoie de control şi permanentă veghe. Tot ce e secret poate uşor deveni abuziv", susţine Sebastian Lăzăroiu.

Procedurile judiciare sau intervenţiile forţelor de ordine depăşesc în multe cazuri, chiar în ţările occidentale, limitele impuse de apărarea libertăţii şi demnităţii individului. E rolul presei şi al organizaţiilor civice să semnaleze aceste abuzuri, să protesteze dacă e cazul şi să aducă instituţiile în matca respectului faţă de drepturile fundamentale.

"Noi acum suntem însă într-o situaţie "total pe dos". Acumularea uriaşă de frustrare colectivă împotriva unei clase politice deprinsă cu relele obiceiuri ale corupţiei face ca publicul "să ceară sânge" cu orice preţ. Iar presa le dă sânge. Societatea civilă e de partea procurorilor, de multe ori prezumţia de nevinovăţie e pusă între paranteze", mai scrie Sebastian Lăzăroiu.

Pentru a citi continuarea intraţi pe contributors.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne