A fost descoperită cea mai veche pictură rupestră din Franţa

Fotografie (L) şi desen al unei siluete zoomorfe, pictată în roşu şi negru
Fotografie (L) şi desen al unei siluete zoomorfe, pictată în roşu şi negru (Raphaëlle Bourrillon)

Cea mai veche mostră de artă rupestră s-a găsit pe un bloc masiv de calcar cu pete de ocru, în sud-vestul Franţei. Aceasta precede renumitele picturi Chauvet, descoperite în 1994.

O echipă de cercetare cu membri ai mai multor institute a descoperit bucata de plafon în timpul excavării de la Abri Castanet din regiunea Dordogne. "Abri" înseamnă "adăpost" în limba franceză şi, asemenea sitului Abri Blanchard, acesta a fost locuit de oameni din epoca primitivă, în perioada Aurignacian, între 37.000-28.000 de ani în urmă.

Cele două situri arheologice sunt dintre cele mai vechi din Eurasia. Aceste locuri au fost folosite de oamenii preistorici, care au creat gravuri simbolice, dar şi obiecte ornamentale precum scoici găurite şi dinţi de animale, sau mărgele din fildeş şi steatit.

"Aveau identităţi sociale relativ complexe, comunicau prin intermediul ornamentării corporale, practicau sculptura şi artele grafice," afirmă Randall White, coautor al studiului, într-un comunicat de presă la New York University.

Descoperit în 2007, blocul de calcar de 1,65 tone, făcea parte dintr-un adăpost folosit de vânătorii de cerbi din perioada Aurignacian, când plafonul ar fi avut o înălţime de aproximativ doi metri faţă de planşeul peşterii.

Printre gravuri se găsesc simboluri pentru animale şi fertilitate feminină, ca şi figuri geometrice. Diverse artefacte au mai fost descoperite în acest sit, având o vechime de circa 37.000 ani, conform datării cu carbon.

"Această formă de artă pare să fie ceva mai veche decât faimoasele picturi aparţinând Grotei Chauvet din sud-vestul Franţei," spune White.

"Însă, spre deosebire de picturile şi gravurile de la Chauvet, care se află la o mare adâncime în subteran şi departe de zonele locuite, gravurile şi picturile de la Castanet sunt direct legate de viaţa cotidiană a acelor oameni, dată fiind distanţa scurtă la care se află instrumentele, urmele de foc, produsele din os şi corn de cerb, precum şi atelierele pentru ornamente."

Descoperirile contemporane din sud-vestul Franţei, Germania, şi nordul Italiei sugerează faptul că arta era o parte importantă a culturii din Aurignacian.

alte articole din secțiunea Știință