Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor: "Rezistenţa la antibiotice, de la fermă la consumator"

Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi din cadrul Senatului României şi Asociaţia Pro Consumatori au organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor o dezbatere pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice importanţa protecţiei consumatorilor cu tema “Rezistenţa la antibiotice, de la fermă la consumator”.

La dezbatere au participat reprezentanţi ai Comisiei de Sănătate şi ai Comisiei de Agricultură din cadrul Senatului României, reprezentanţi ai Guvernului României - Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Prefectura Municipiului Bucureşti, cât şi reprezentanţi ai Administratiei Prezidenţiale.

Societatea civilă a fost reprezentată de mediul academic din domeniu, asociaţii profesionale şi asociaţii neguvernamentale, iar mediul de afaceri a fost reprezentat de câteva societăţi din industria alimentară.

Rapoarte recente evidenţiază faptul că la nivel european 25.000 de decese sunt cauzate de rezistenţa la antibiotice, iar costurile totale se ridică la 1,5 milioane euro anual, constând în costuri de îngrijire şi pierderi de productivitate (ECDC, 2016).

Dezbaterea a urmărit identificarea de soluţii pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu prin crearea unui grup de lucru interinstituţional astfel încât drepturile consumatorilor să fie respectate. De asemenea, s-a constatat necesitatea realizării unei strategii unitare care să cuprindă reglementări cu privire la autorizarea medicamentelor de uz veterinar şi a unui sistem de evaluare a substanţelor antimicrobiene de uz veterinar, un accent foarte mare fiind pus pe etichetarea alimentelor şi pe prevenţie.

Totodată, s-a propus promovarea educaţiei şi formării profesionale în utilizarea substanţelor antimicrobiene la animalele destinate pentru hrană, eliminarea stimulentelor pentru medicii veterinari de a prescrie antibiotice, elaborarea de ghiduri privind utilizarea prudentă a antibioticelor la animale, organizarea de inspecţii şi schimburi de experienţă a medicilor veterinari şi producătorilor agricoli.

Astfel, secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului, Nicolae Vlad Popa, a reiterat că nu putem vorbi la sigular despre respectarea dreptului la sănătate fără să ţinem cont de drepturile subsecvente acestuia, "cum ar fi dreptul la informare, dreptul la servicii de calitate, dreptul la siguranţă şi la prevenţie. Tocmai de aceea implicarea statului trebuie să fie una substanţială în ceea ce priveşte luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor cauzate de folosirea antibioticelor în aliment".

Potrivit Colegiului Medicilor Veterinari, autorezistenţa este o problemă globală ce trebuie abordată prin intermediul unui plan de acţiune comun elaborat de autorităţile responsabile pentru alimente, agricultură, mediu, sănătatea umană şi sănătatea animalelor care ar putea conduce la o reuşită pentru diminuarea rezistenţei antimicrobiene în România.

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie, a recomandat ca România să elaboreze şi să pună în aplicare o strategie naţională sau un plan de acţiune pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene. O astfel de strategie sau plan de acţiune ar trebui să promoveze o abordare holistică şi să acopere toate sectoarele şi aspectele legate de rezistenţa antimicrobiană (de exemplu, sănătatea publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor siguranţa alimentelor, siguranţa consumatorilor, mediul, cercetarea şi utilizarea non-terapeutică a substanţelor antimicrobiene).

Preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, conf. univ. dr. Costel Stanciu, a notat că folosirea excesivă a antibioticelor în agricultură joacă un rol fundamental în creşterea rezistenţei faţă de acest tratament, rezistenţă care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra faptului că, dacă nu sunt luate de urgenţă măsurile necesare, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecţie banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave complicaţii sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situaţia din secolele precedente.

Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni, şi nu doar a se trata, o serie de boli în rândul acestora. În ciuda preocupărilor pe plan mondial privind utilizarea în exces a antibioticelor, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va creşte de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030".

Membrii Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi şi ai Asociaţiei Pro Consumatori au subliniat importanţa limitării folosirii de către procesatori şi crescătorii de animale a antibioticelor pentru stimularea creşterii animalelor şi pentru prevenţie (acestea urmând a fi folosite doar pentru tratarea bolilor animalelor), precum şi asupra limitării folosirii produselor de origine animală tratate cu antibiotice de către marile lanţuri de alimentaţie publică. Totodată, se atrage atenţia asupra conştientizării drepturilor care ne sunt conferite prin lege, dar şi a importanţei implicării fiecăruia dintre noi, în calitate de consumatori, în alegerea unui stil de viaţă sănătos.

La finalul Conferinţei, dr. Costel Stanciu a prezentat recomandările consumatorilor privind reducerea rezistenţei la antibiotice pe care vi le prezentăm mai jos:

1. O autoritate naţională şi încurajarea colaborării intersectoriale care să aibă ca scop stabilirea de obiective şi urmărirea îndeplinirii acestora precum şi stabilirea unui mecanism de interacţiune între Ministerul Sănătăţii şi alte ministere şi autorităţi pentru a rezolva problemele generate de rezistenţa antimicrobiană în agricultură.

Ca cerinţă în cadrul acestei recomandări s-a cerut ca mâncarea servită în instituţii publice să nu provină de la animalele care au primit antibiotice în scopuri industriale.

2. Crearea unui cadru legislativ prin stabilirea unui cadru de autorizare a medicamentelor de uz veterinar, asigurând astfel separarea activităţilor de vânzări de cele de prescripţie medicală; stabilirea unui sistem de evaluare a siguranţei substanţelor antimicrobiene de uz veterinar, înainte de aprobarea lor. Medicamentele care au fost aprobate fără o astfel de evaluare ar trebui să fie eliminate de pe piaţă; Solicitarea de reţete pentru toate antibioticele utilizate în ferme, precum şi reglementarea etichetării, astfel încât niciun aliment etichetat "fără antibiotice" să nu conţină carne de la animale care au primit antibiotice.

3. Întărirea supravegherii, monitorizare şi informare publică prin programe naţionale de monitorizare a tendinţelor în rezistenţa antimicrobiană. Colaborare strânsă între autorităţile de sănătate publică şi laboratoarele veterinare şi alimentare; crearea unui grup de lucru multidisciplinar format din autorităţile de sănătate publică, medicină veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în scopul de a acţiona la informaţiile de supraveghere, pentru a identifica tendinţele, a evalua riscurile şi a interveni în timp util.

4. Promovarea educaţiei şi formării profesionale în utilizarea substanţelor antimicrobiene la animalele destinate pentru hrană prin eliminarea stimulentelor pentru medicii veterinari de a prescrie antibiotice; elaborarea de ghiduri privind utilizarea prudentă a antibioticelor la animale, precum şi prin organizarea de inspecţii şi schimburi de experienţă a medicilor veterinari şi producătorilor agricoli.

5. Reducerea nevoii de antibiotice prin introducerea de măsuri pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a animalelor şi a reduce nevoia de tratament antimicrobian, inclusiv de vaccinuri precum şi prin îmbunătăţirea managementului medical în fermele de animale prin utilizarea de bune practici de igienă şi de creştere.