Zilele Laurei Georgescu sunt numărate. Iohannis a promulgat legea care face posibilă demiterea şefei CNA

Dacă până acum şefa Consiliului Naţional al Audiovizualului beneficia de prerogative legislative care o făceam aproape intangibilă, situaţia a suferit astăzi o schimbare fundamentală. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ care modifică Legea audiovizualului astfel încât şefa CNA să poată fi demisă de Parlament.

Noua lege prevede că preşedintele CNA va putea fi demis în cazul în care raportul anual de activitate este respins de către Parlament. În această situaţie, "Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte", iar "fostul preşedinte demis nu mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului".

Consiliul este obligat prin lege să depună, la Parlament, până pe data de 15 aprilie a fiecărui an, un raport anual de activitate şi execuţia bugetară.

Legea, menită să scape de şefa CNA Laura Georgescu, care este în prezent pusă sub urmărire penală, a atras însă şi critici vehemente din partea societăţii civile, dar şi a fostei membre a Consiliului, Narcisa Iorga.

"PSD şi PNL îşi dau mâna să scape de Laura Georgescu şi modifică legea audiovizualului... în rău, adică vor pune Consiliul Naţional al Audiovizualului sub control politic total, după modelul TVR şi Societatea Română de Radio. (...) Sabia supunerii politice va sta mereu deasupra capului unui preşedinte al CNA. Din păcate, prin modificarea propusă, Parlamentul va slăbi independenţa CNA, ceea ce personal nu susţin. Politicienii îşi doreau de mult acest lucru, dar angajamentul României din aquis-ul comunitar dinaintea aderării la UE nu le permitea o asemenea mişcare.

Acum profită de cazul fără precedent creat de Laura Georgescu pentru a-şi atinge obiectivul. CNA este oricum o autoritate cu membri numiţi pe criterii politice, acest motiv fiind adesea cauza neaplicării obiective a legislaţiei din audiovizual. Printr-o astfel de modificare a legii audiovizualului, CNA va fi pus total sub control politic parlamentar distructiv, şi nu sub un control constructiv", scria, în luna aprilie, pe blogul personal Narcisa Iorga.

Situaţii ca acestea, pe care le traversează acum CNA, când un preşedinte contestat atât de către membri, cât şi de către angajaţi, funcţionari publici, nu poate fi demis, pot fi evitate, în opinia fostei membre a Consiliului, printr-o altfel de abordare, una mai constructivă.

Proiectul de lege a fost iniţiat de preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, pesedistul Georgică Severin, şi de preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, liberalul Gigel Ştirbu.

Societatea civilă se revoltă

ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media s-au opus ideii ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

"Chiar dacă soluţia este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, ea deschide porţile arbitrarului şi abuzului, aşa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Preşedintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va creşte riscul de a fi demis şi retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului. (...)

Experienţa ultimilor 20 de ani demonstrează existenţa unei înclinaţii cronice a partidelor politice de control al instituţiilor publice, astfel încât considerăm că este necesară ridicarea unor bariere legislative împotriva unor asemenea tentaţii. Modul în care a fost respins periodic raportul anual de activitate al Consiliilor de Administraţie ale televiziunii şi radioului public atunci când un partid nou venit la putere a dorit să îşi exercite influenţa asupra acestor instituţii ne-a demonstrat că acest mecanism nu este unul sănătos din punct de vedere democratic.

De asemenea, apreciem că actuala situaţie din CNA este, în primul rând, efectul acestei nevoi compulsive a politicului de a controla activitatea instituţiei, prin desemnarea unor persoane care, de cele mai multe ori, plasează loialitatea faţă de actorul politic care i-a nominalizat mai presus decât interesul public pe care sunt mandataţi prin lege să-l servească", au transmis, în aprilie, cele trei organizaţii.