Pentagonul refuză să reafirme angajamentul SUA privind apărarea colectivă a NATO: Decizia aparţine preşedintelui Trump

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marţi să reafirme angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă a NATO, spunând că acest lucru va depinde de preşedintele Donald Trump, după ce aliaţi europeni cheie au refuzat să susţină Statele Unite în războiul împotriva Iranului.

Declaraţiile lui Hegseth, făcute în cadrul unui briefing la Pentagon, au fost extraordinare, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianţei NATO, care a fost creată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliaţilor.

Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliaţii NATO în cazul unui atac din partea Rusiei sau a altui adversar ar putea slăbi grav alianţa, chiar dacă Trump ar decide să nu se retragă complet din ea, lucru care ar putea necesita acordul Congresului, transmite Reuters.

Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă, dacă Statele Unite sunt încă angajate faţă de apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată preşedintelui. Dar voi spune doar că multe lucruri au fost scoase la lumină.”

Făcând aparent referire la tensiunile cu aliaţii NATO Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie, Hegseth a spus: „Când cerem asistenţă suplimentară sau chiar acces simplu, baze şi survol, primim întrebări, obstacole sau ezitări.”

„Nu ai prea multă alianţă dacă ai ţări care nu sunt dispuse să fie alături de tine atunci când ai nevoie de ele. (Trump) doar subliniază acest lucru, iar în final va fi decizia lui cum va arăta acest lucru”, a spus Hegseth.

Experţii au avertizat de mult timp că declaraţiile care sugerează că Statele Unite ar putea să nu îşi respecte angajamentele faţă de NATO ar putea încuraja Rusia să testeze disponibilitatea statelor membre de a aplica Articolul 5 al alianţei, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.

Războiul cu Iranul a accentuat tensiunile dintre Statele Unite şi Europa, care s-au acumulat de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump anul trecut, pe teme variind de la revizuirea relaţiilor comerciale în valoare de 2 trilioane USD până la cererile sale privind controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al aliatului NATO Danemarca.

Europa urmăreşte, de asemenea, cu îngrijorare eforturile lui Trump de a negocia încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, unii oficiali europeni de rang înalt fiind preocupaţi că Trump pare să susţină un acord favorabil Moscovei.

Franţa a refuzat să permită Israelului să îşi folosească spaţiul aerian pentru un zbor de reaprovizionare care transporta arme americane utilizate în războiul împotriva Iranului, iar Italia a refuzat să acorde permisiunea pentru ca aeronave militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, au declarat surse. Spania a declarat public luni că şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele americane implicate în atacurile asupra Iranului.

Trump a criticat în mod repetat şi Marea Britanie, cel mai apropiat aliat european al Americii, pentru că nu s-a alăturat Statelor Unite când a lansat războiul. Marţi, el a evidenţiat Marea Britanie într-o postare pe reţelele sociale în care a spus că securizarea Strâmtorii Ormuz, acum blocată de Iran, va fi lăsată ţărilor care au nevoie de petrol din Orientul Mijlociu.

„Va trebui să începeţi să învăţaţi cum să vă luptaţi singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, aşa cum nici voi nu aţi fost acolo pentru noi. Iranul a fost, în esenţă, devastat. Partea grea a fost făcută. Duceţi-vă şi luaţi-vă singuri petrolul!”, a spus Trump.