Zelenski afirmă că accesul la Starlink nu a fost încă restabilit pe deplin pentru armata ucraineană

Volodimir Zelenski a declarat că accesul armatei ucrainene la serviciul de internet prin satelit Starlink nu a fost încă restabilit pe deplin, în contextul în care presa a sugerat că ordinul de a limita viteza serviciului ar fi venit chiar de la Casa Albă.

Zelenski s-a întâlnit vineri la Bruxelles cu liderii europeni, ocazie cu care a solicitat UE încă 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, în vederea finanţării apărării Ucrainei împotriva Rusiei.

Potrivit The Guardian, întâlnirea a reprezentat o ocazie importantă pentru Zelenski şi Europa de a-şi alinia strategiile, întrucât Zelenski s-a trezit din nou implicat într-o dispută majoră cu preşedintele SUA, Donald Trump.

Cu câteva ore mai devreme, Trump calificase noile atacuri ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol ruseşti drept „o ruşine” şi îl criticase pe Zelenski, după ce un pretins „armistiţiu energetic” între Rusia şi Ucraina nu a reuşit să se consolideze.

„Tot ce face el este să crească preţul mondial al petrolului. Ei bine, cred că asta este o ruşine”, a declarat Trump pentru canalul de televiziune Newsmax.

Analiştii din domeniul energetic au declarat pentru BBC că războiul SUA-Israel împotriva Iranului are cel mai mare impact asupra volumelor de export de motorină, deşi şi războiul din Ucraina are o pondere semnificativă.

Administraţia lui Trump este suspectată că ar ascunde Ucrainei informaţii privind atacurile iminente cu rachete balistice ruseşti şi că ar limita funcţionarea Starshield, versiunea militară a reţelei de internet prin satelit Starlink, pentru a împiedica utilizarea acesteia de către drone care zboară cu o viteză mai mare de 100 mph. Niciuna dintre aceste acuzaţii nu a fost confirmată oficial.

Vorbind după întâlnirea de vineri cu liderii UE, Zelenski a spus că Starshield nu a revenit încă la normal.

„Ministerul nostru al apărării este în contact cu partenerii mei, iar aceştia mi-au spus că au existat semnale din partea Casei Albe că vor restabili aceste capacităţi. Au revenit la limitele de viteză anterioare? Nu. Dar se restabileşte acum? Da”, a spus Zelenski.

Vineri, Reuters a relatat că ordinul de a limita capacitatea Starshield a venit din interiorul Casei Albe, potrivit a doi oficiali americani şi a unui oficial occidental informaţi cu privire la această chestiune. Aceştia nu l-au identificat pe oficialul de la Casa Albă care a luat decizia, dar au afirmat că Pentagonul a fost informat că serviciul SpaceX Starshield destinat armatei ucrainene trebuia să fie încetinit.

Trump a declarat vineri că nu crede că el sau Elon Musk ar fi responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starshield şi că niciun fel de restricţii nu au fost impuse de SUA.

Starshield este produs de compania SpaceX a lui Musk, dar este controlat de guvernul SUA

Zelenski a calificat drept o „surpriză foarte periculoasă şi neplăcută” faptul că viteza serviciului Starlink a fost redusă, serviciu pe care Ucraina îl foloseşte pentru a-şi susţine cele mai eficiente sisteme de apărare aeriană împotriva dronelor ruseşti cu propulsie cu reacţie.

Atacurile ruseşti au ucis cel puţin opt persoane şi au rănit 60 în toată Ucraina vineri, lovind două centre comerciale şi întrerupând temporar alimentarea cu energie electrică pentru peste 1 milion de oameni, au declarat oficialii.

Când Zelenski a sosit pentru discuţii cu liderii UE, a fost aplaudat de şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de ţări membre ale blocului. Zelenski a declarat ulterior că a auzit „numai cuvinte de sprijin”, când a fost întrebat despre informaţiile conform cărora liderii europeni i-ar fi cerut să-şi modereze criticile la adresa lui Trump.

Conform unei transcrieri a declaraţiilor sale, el le-a spus liderilor UE că războiul va costa 155 de miliarde de euro în 2027.

„Şi avem nevoie de cel puţin încă 70 de miliarde de euro de la voi – pentru apărare, pentru arme şi pentru rezilienţa noastră. Aceasta este o sumă realistă”, a spus el.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord cu Zelenski că „este clar că avem un deficit de 70 de miliarde de euro care trebuie acoperit” pentru 2027, deşi se aştepta ca ceilalţi parteneri ai Ucrainei – pe care nu i-a numit – să acopere o parte din această sumă.

În prezent, UE acordă Ucrainei plăţi periodice din cadrul unui plan de finanţare de 90 de miliarde de euro convenit în decembrie anul trecut, menit să acopere două treimi din nevoile civile şi militare ale Kievului pentru perioada 2026-2027. Restul de o treime urma să fie acoperit de alţi „parteneri internaţionali”, precum Regatul Unit, Canada, Norvegia şi Japonia.

Constatarea faptului că Kievul riscă din nou o criză financiară a readus în discuţie activele ruseşti în valoare de 210 miliarde de euro îngheţate în UE. UE utilizează profiturile generate de aceste active pentru a sprijini Ucraina, dar anul trecut a decis să nu folosească fondurile în sine, optând în schimb pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro garantat de UE.

Belgia, care găzduieşte marea majoritate a fondurilor ruseşti, rămâne ferm împotriva utilizării activelor îngheţate, temându-se că va rămâne să suporte povara financiară dacă planul eşuează. Însă Zelenski a afirmat că ar putea exista o alternativă.

„Avem nevoie de ceva de genul unui custode special controlat de UE pentru a reduce riscul ca acestea să fie dezgheţate şi împărţite între cei care, în mod evident, nu doresc ce este mai bine pentru Europa sau încetarea acestui război”, a spus el.

Comisia Europeană, un susţinător ferm al planului privind activele îngheţate respins anul trecut, s-a arătat reticentă în a propune noi variante – cum ar fi un custode controlat de UE – deoarece se teme să nu se confrunte cu aceeaşi opoziţie din partea Belgiei şi a altor state membre sceptice.

Înaintea summitului, prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Zelenski „probabil îi va privi pe toţi drept în ochi şi va spune: vă mulţumesc pentru cele 90 de miliarde de euro, dar aceşti bani se vor epuiza, deoarece un război este un lucru foarte costisitor”.