Xi, Merkel, Macron şi Juncker se întâlnesc la Paris pe fondul avertizărilor SUA privind Huawei

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-au alăturat preşedintelui francez Emmanuel Macron şi omologului lor comunist chinez Xi Jinping pentru o serie de discuţii desfăşurate marţi în Paris, potrivit Deutsche Welle.

Macron i-a cerut omologului său chinez „să respecte unitatea Uniunii Europene şi valorile pe care le promovează în lume”.

O Europă prosperă corespunde cu „viziunea Chinei pentru o lume multipolară”, a răspuns Xi, adăugând că UE şi China „avansează împreună” în pofida „suspiciunilor”.

La o conferinţă de presă, toţi cei patru lideri au subliniat nevoia cooperării între UE şi China şi au menţionat nevoia pentru o reformare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Merkel a declarat că UE „doreşte să aibă un rol în iniţiativa Drumul Mătăsii”, în ciuda faptului că în prezent există puţine detalii cu privire la acest lucru. De asemenea, cancelarul german a precizat că UE se uită cu mare interes la negocierile comerciale dintre Washington şi Beijing din cauză că, în cazul eşuării negocierilor, războiul tarifar sino-american va afecta şi Germania şi Uniunea Europeană.

Juncker a susţinut că UE şi China pot face lucruri mari împreună într-o manieră cooperantă, recunoscând că cele două tabere sunt competitori şi rivali. Totuşi, el a adăugat: „competiţia dintre noi este un lucru bun”.

De asemenea, Juncker a subliniat faptul că firmele din UE trebuie să aibă acelaşi acces pe pieţele chineze de care se bucură companiile chineze în blocul european.

Săptămâna trecută, liderii UE au discutat despre posibilitatea utilizării unor instrumente de apărare comercială, precum tarife anti-dumping, un nou program pentru a monitoriza investiţiile străine şi un mecanism UE care cere ţărilor din afara blocului să ofere acces reciproc la pieţele lor publice.

Acorduri

China şi Franţa au anunţat luni semnarea a peste 10 acorduri de afaceri, inclusiv în privinţa energiei nucleare sau schimburilor culturale. De asemenea, Beijingul s-a angajat să cumpere 290 de avioane Airbus A320 şi 10 avioane A350 de la producătorul european Airbus. Comanda, iniţial pentru 184 de avioane A320, a fost anunţată pentru prima dată în timpul vizitei de stat a lui Macron în China în ianuarie 2018.

Toate acordurile, inclusiv unul privind exporturi franceze de pui îngheţaţi către China, au o valoare totală de aproximativ 40 miliarde de dolari.

În plus, Macron a anunţat că Franţa şi China vor coopera în cazul câtorva proiecte de investiţii în unele dintre ţările implicate în Iniţiativa chineză Centura şi Drumul.

Un summit deplin China-UE va avea loc la Bruxelles în 9 aprilie.

China în Europa

Întâlnirea de marţi a avut loc după ce Comisarul UE pentru Buget, Günther Oettinger, a propus duminică ca blocul european să aibă dreptul să respingă acorduri de infrastructură finanţate de chinezi, în cazul în care se consideră că acestea nu servesc intereselor comune ale UE, potrivit Deutsche Welle, sau să ia în calcul cerinţa ca proiectele respective să primească iniţial consimţământul Comisiei Europene.

Propunerea a fost făcută la o zi după ce Italia a semnat Iniţiativa Centura şi Drumul (ICD) a Chinei, un proiect de infrastructură ambiţios care a generat temeri în multe dintre capitalele Uniunii Europene.

ICD este un program major de comerţ şi infrastructură în cadrul căruia Beijingul a făcut investiţii majore în porturi, drumuri, aeroporturi şi căi ferate în Asia, Africa şi unele zone ale Europei. De când a fost lansat în 2013, ICD a creat nemulţumiri că aceasta generează datorii imense, guvernele rămânând îndatorate Beijingului. Unele naţiuni, precum Malaezia, au renunţat la intenţia de a se alătura proiectului.

La rândul ei, UE şi-a exprimat anterior temerile că proiectele de construcţii chineze utilizează practici de afaceri neadecvate, în care majoritatea firmelor implicate sunt susţinute de guvernul comunist. De asemenea, UE critică faptul că Beijingul forţează firmele străine să renunţe la secrete comerciale pentru a putea face afaceri în interiorul Chinei.

Săptămâna trecută, la un summit UE, blocul a declarat că pregăteşte propria strategie pentru a contracara influenţa Beijingului, numind China un „rival sistemic”.

De asemenea, întâlnirea dintre Merkel, Juncker, Macron şi Xi are loc în contextul în care SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor săi, inclusiv Germania, să excludă gigantul chinez în telecomunicaţii Huawei de la construirea noilor lor reţele 5G, invocând temeri legate de subminarea securităţii lor naţionale. În discursul ţinut la Summitul anual pentru Soluţii Globale din Berlin, cancelarul german Angela Merkel s-a opus excluderii producătorului chinez Huawei de la dezvoltarea reţelei mobile 5G a ţării, sau a oricărei companii doar pentru că provine dintr-o anumită ţară. Pe lângă aceasta, ea s-a mai opus discutării publice a unor probleme sensibile, lucru care ar putea fi văzut ca un reproş la recentul avertisment al Washingtonului că ar putea restricţiona schimbul de informaţii în cazul în care Berlinul permite companiei Huawei să contribuie la dezvoltarea reţelei sale 5G.

Compania Huawei, împreună cu ZTE, alcătuiesc vârful de lance al firmelor producătoare de echipamente de comunicaţii ale Partidului Comunist Chinez care conduce China cu o mână de fier. China este acuzată în dese rânduri de desfăşurarea de proiecte ample de spionaj, atât în ceea ce priveşte administraţia americană, cât mai ales companiile americane. Furturile de tehnologie costă SUA aproximativ 5 trilioane USD anual, conform unor estimări.

Recent, agenţiile anglo saxone de informaţii, aşa numitul grup Five Eyes, a emis avertismente serioase privind pericolul folosirii echipamentelor Huawei în reţelele 5G.