Vladimir Putin readuce Rusia în 'Ţara Sovietelor'

'Înainte spre trecut!'. Din momentul revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin, represaliile la adresa opoziţiei ruse s-au înteţit. Fantomele trecutului sovietic sunt încă prezente, notează publicaţia franceză L'Express.

Să arunci mănuşa Kremlinului este 'periculos pentru sănătate': participanta mitingului de protest din 6 mai, din Piaţa Bolotnaia, Maria Baronova, ştie acest lucru nu din auzite. La o săptămână după miting, în apartamentul ei s-a făcut percheziţie, peste încă o săptămână ea a fost 'vizitată' de funcţionari ai organismelor pentru protecţia copilului, în baza unei enigmatice sesizări din partea vecinilor conform cărora ea 'nu s-ar ocupa de copil', pentru ca mai târziu Baronova să primească apeluri telefonice anonime, cutia sa poştală electronică să fie spartă şi femeia să devină ţinta unei urmăriri aproape permanente. 'Acum ştiu de ce aproape toţi disidenţii epocii sovietice au început să bea', citează cotidianul francez declaraţia Mariei Baronova.

Baronova nu şi-a amintit întâmplător de URSS. Din momentul revenirii lui Vladimir Putin pentru un al treilea mandat la Kremlin, Rusia s-a cufundat din nou în atmosfera sumbră a războiului rece: urmărire a opozanţilor şi arestări ilegale, propagandă televizată şi paranoia antioccidentală... Totul este ca atunci, cu excepţia 'cuceririi cosmosului', adaugă cotidianul.

Circulă zvonuri insistente conform cărora oraşul Volgograd ar putea deveni din nou Stalingrad, continuă L'Express, precizând că redenumirea ar putea avea loc la 2 februarie anul viitor, cu prilejul celui de-al 70-lea jubileu al renumitei bătălii. De asemenea, Vladimir Putin nu renunţă la visul său ambiţios de a atrage fostele republici sovietice în Uniunea Eurasiatică, al cărei proiect aminteşte de URSS. Însă, principalul element al resuscitării fantomelor trecutului îl constituie, potrivit L'Express, represaliile politice.

După cum recunoaşte politologul Lilia Şevţova de la Centrul Carnegie, 'este vorba despre transformarea regimului'. 'Dacă înainte se putea vorbi despre un regim autoritar blând, acum este vorba despre un autoritarism cu o posibilă deviere în direcţia întăririi violenţei dictatoriale'. Potrivit L'Express, intimidarea a funcţionat: la un an de la protestele din iarnă, speranţa nebunească privind un transfer democratic al puterii s-a redus la zero.

În locul sezonului de manifestaţii a venit 'vara putinistă', marcată printr-o activitate legislativă crescută. Au apărut noile legi privind internetul, manifestaţiile şi dreptul de exprimare - la fiecare provocare lansată puterii aceasta răspunde printr-un act legislativ, constată publicaţia. Nici internetul, care a fost multă vreme refugiul atitudinilor protestatare, nu a scăpat de represalii: de la 1 noiembrie, autorităţile au dreptul să blocheze adresele IP fără o permisiune din partea justiţiei. Şi, în pofida faptului că în mod oficial această măsură este menită să contracareze pornografia, pedofilia şi extremismul, opoziţia rusă este de părere că Rusia s-a ales cu un nou instrument de cenzură.

După revenirea lui Putin la Kremlin a început 'dezmedvedizarea', continuă L'Express. Cum numai Dmitri Medvedev a părăsit fotoliul prezidenţial, Putin a anulat iniţiativa predecesorului său privind excluderea din Codul Penal a articolului privind calomnia. De asemenea, noua lege privind 'trădarea de stat' este atât de echivocă, încât orice informaţie transmisă organizaţiilor non-profit, jurnaliştilor sau diplomaţilor străini îl poate aduce pe autorul ei după gratii. În vizorul lui Putin s-au pomenit şi organizaţii neguvernamentale: din 21 noiembrie toate asociaţiile care primesc finanţare din străinătate trebuie să se înregistreze ca 'agenţi străini'. În opinia vicepreşedintelui fondului 'Memorial', Arseni Roghinski, această măsură echivalează cu un 'autodenunţ'.

Dacă Vladimir Putin se va menţine la putere până la finalul altor două mandate prezidenţiale, el va bate recordul longevităţii politice a lui Leonid Brejnev. L'Express compară situaţia actuală cu epoca brejnevistă, găsind asemănări, dar şi diferenţe substanţiale. Astfel, dacă pe vremea URSS Partidul Comunist era cel care ţinea sub control KGB, astăzi serviciile secrete ruseşti nu se supun niciunui control sau reglementări. În pofida faptului că reprezentanţii nomenclaturii sovietice se bucurau de anumite avantaje, ei nu aveau conturi în bănci elveţiene şi nici vile luxoase pe Coasta de Azur.

Sistemul sovietic se baza pe o ideologie aflată în slujba unui stat puternic. Astăzi clanul puterii nu are niciun fel de ideologie, niciun fel de idealuri. 'Desigur, cu excepţia îmbogăţirii personale cu orice preţ', îl citează cotidianul francez pe fostul general KGB, Aleksei Kandaurov, acum membru al opoziţiei.