Vladimir Putin critică 'agresivitatea americană' şi 'abandonarea suveranităţii' de către ţările europene

Situaţia din Ucraina, vânzarea de elicoptere Mistral şi 'imperialismul american' sunt dosarele speciale abordate de preşedintele rus în timpul unui interviu realizat de postul de televiziune TF1 şi cel de radio Europe1, interviu difuzat miercuri seara, relatează cotidianul francez Leş Echos.

Vladimir Putin a vorbit mult despre criza ucraineană, precum şi despre priorităţile sale politice, în interviul realizat miercuri, la Soci, de jurnaliştii francezi Jean Pierre Elkabbach şi Gilles Bouleau, primul interviu acordat unor jurnalişti occidentali de la începutul crizei ucrainene.

Fiind primul preşedinte rus care participă la festivităţile de comemorare a evenimentelor din 6 iunie 1944, Putin a subliniat participarea importantă, chiar decisivă, a armatei sovietice la victoria împotriva fascismului, revenind, cu această ocazie, asupra destrămării Uniunii Sovietice, eveniment pe care l-a calificat drept 'cea mai mare catastrofă geografică a secolului XX' şi mai ales drept 'o catastrofă umanitară', în condiţiile în care '25 de milioane de etnici ruşi s-au pomenit de pe o zi pe alta în ţări străine'.

Întrebat despre proiectele sale geostrategice actuale, Putin a dezminţit orice expansionism, orice intenţie de reconstrucţie imperialistă sau susţinere a naţionalismului rus.

Abordând problema crizei ucrainene, liderul rus a calificat înlăturarea lui Viktor Ianukovici, după revolta din Euromaidan, drept 'lovitură de stat anticonstituţională', în avantajului unui regim care 'a suprimat imediat drepturile minorităţilor de a-şi folosi limba maternă'. Putin a îndemnat autorităţile ucrainene la un dialog cu populaţia din estul ţării, însă 'nu cu tancuri, elicoptere şi avioane', şi a estimat că (noul preşedinte ucrainean) Petro Poroşenko, ce 'nu are încă sânge pe mâini', dispune de posibilităţi pentru aceasta. Liderul rus a spus că este gata să aibă o întrevedere cu Poroşenko, de exemplu cu ocazia festivităţilor de comemorare din 6 iunie, din Normandia.

Putin a afirmat că Rusia va respecta suveranitatea Ucrainei, dar că ţine să o avertizeze că orice aderare la o 'structură de integrare rigidă', cum este UE, ar însemna o pierdere a suveranităţii sale. Liderul rus a subliniat că semnarea Acordului de Asociere dintre Kiev şi UE, la originea crizei din 2013, a împiedicat menţinerea unei relaţii economice privilegiate dintre Rusia şi Ucraina, între care existau 390 de acorduri economice.

Referitor la tensiunile provocate de anexarea Crimeii, Putin şi-a exprimat speranţa că nu va exista 'o nouă fază de război rece' cu ţările occidentale, mai ales cu SUA, care afirma că deţin dovezi privind implicarea soldaţilor ruşi în actualele lupte din estul Ucrainei. După ce a afirmat că 'niciun soldat, nici măcar un instructor militar rus' nu se află în estul Ucrainei, liderul de la Kremlin a provocat SUA să prezinte dovezile lor 'faimoase' în acest sens.

Amintind cum a prezentat Washingtonul dovezi privind existenţa de arme de distrugere în masă în Irak, în 2003, pentru a-şi justifica intervenţia în această ţară - după care s-a dovedit că aceste arme nu existau - şi reproşând europenilor că au susţinut 'lovitura de stat de la Kiev', Putin a declarat că ţara să 'nu este sigură că Ucraina nu va adera la NATO' şi că Rusia 'nu poate autoriza ca o parte istorică din teritoriul rus să fie încorporată într-o alianţă militară occidentală'.

Revenind asupra tensiunilor cu SUA, liderul rus s-a declarat deschis unei întrevederi cu omologul său american. Putin a ţinut să reacţioneze la declaraţiile lui Hillary Clinton, fost secretar de stat, conform căreia anexarea Crimeii de către Rusia ar semăna cu acţiunile lui Hitler în anii 30. 'Este întotdeauna preferabil să nu ai dispute cu femeile', a spus Putin, adăugând că Hillary Clinton 'nu a fost niciodată foarte subtilă în declaraţiile sale'. 'Atunci când oamenii depăşesc limitele politeţii, aceasta dezvăluie slăbiciune, ceea ce la o femeie nu este un defect', a spus Vladimir Putin.

În acest context, liderul rus a criticat 'agresivitatea americană' ce se manifestă 'de ani buni', subliniind că Washingtonul dispune de baze peste tot în lume şi că americanii 'le dictează altor popoare', în timp ce Rusia 'nu are practic o prezenţă militară în afara teritoriului său'.

Putin a amintit că bugetul militar al SUA este 'cel mai ridicat din toate ţările lumii' şi a dezminţit informaţiile conform cărora Rusia ar fi demarat o reînarmare.

Abordând situaţia din Siria, Putin a reiterat îngrijorarea rusă faţă de întărirea insurgenţilor afiliaţi Al-Qaeda în detrimentul regimului Al-Assad, fapt ce 'constituie o ameninţare chiar şi pentru ţările Europei'. Dacă Siria va fi dezmembrată, ea 'ar putea deveni un al doilea Afganistan', a atenţionat liderul de la Kremlin.

Întrebat despre independenţa Franţei, preşedintele rus şi-a reiterat convingerea că apartenenţa la o alianţă militară duce la pierderea suveranităţii, invocându-i pe De Gaulle, 'un mare apărător al suveranităţii franceze', şi pe Mitterrand, 'care vorbea despre o confederaţie europeană în care şi Rusia să-şi aibă locul', şi conchizând că 'nimic nu este încă pierdut în ceea ce priveşte viitorul Europei'.

Referitor la contractul privind cumpărarea de către Rusia a patru elicoptere franceze Mistral, Putin şi-a exprimat speranţa că Parisul îşi va respecta obligaţiile contractuale şi a lăsat să se înţeleagă că alte contracte ar putea urma.

În ceea ce priveşte situaţia internă, Vladimir Putin a dat asigurări că opozanţii din Rusia nu sunt ameninţări de putere şi 'se exprimă uneori mai liber ca în Franţa', a dezminţit orice restricţie sau cenzură a internetului, a amintit că homosexualitatea nu este considerată în Rusia un delict, spre deosebire de unele state americane, şi a ţinut să precizeze că legea recent adoptată în Rusia şi criticată de Occident nu face decât să reprime promovarea homosexualităţii în rândul minorilor.