Valoarea estetică şi moralitatea - criterii determinante în activitatea de creaţie

La 14 aprilie 2014 cu ocazia găzduirii expoziţiei internaţionale de pictură: ”Adevăr, Compasiune, Toleranţă”, Biblioteca Ştiinţifică Centrală ,,Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în parteneriat cu Facultatea de Drept şi Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat a organizat masa rotundă cu genericul: ”Libertatea creaţiei în secolul XXI. Aspecte juridice şi filosofice”.

Dumitru Roman, doctor în drept, conferenţiar universitar al Universităţii de Stat din Moldova a deschis evenimentul cu un scurt discurs privind conceptul juridic al libertăţii de creaţie în legislaţia Republicii Moldova.

Realizarea în practică a acestei libertăţi se manifestă prin libertatea conştiinţei, gândirii, a opiniei şi libertăţii exprimării în public. Creaţia artistică sau spirituală este marginalizată prin politici dictatoriale ale statului, când valorile morale ale autorului creaţiei nu coincid cu cele ale funcţionarilor de stat sau grupurilor influente în societate. Teoretic cenzura în Republica Moldova nu există, dar fenomenul cenzurii camuflate se manifestă sub diverse forme, care poate fi înlăturat numai prin actul de justiţie independentă şi neangajată politic.

Daniela Davîdic, studentă în anul III la facultatea de drept a USM, referindu-se la jurisprudenţa CEDO în problema dată a relatat: „Creaţia şi reprezentaţiile artistice, precum şi distribuirea lor, este percepută de Curte ca o contribuţie majoră la schimbul de idei şi opinii, un component esenţial al unei societăţi democratice. Declarând că libertatea artistică şi difuzarea liberă a operelor de artă este limitată numai în societăţile nedemocratice, Curtea a afirmat că „prin intermediul activităţii sale creative, artistul îşi exprimă nu numai viziunea personală asupra lumii, dar, de asemenea, perceperea societăţii sub autoritatea căreia se află. În această măsură arta nu numai contribuie la formarea unei opinii publice, dar este şi modul de exprimare a acesteia, şi poate confrunta publicul cu problemele majore actuale.” (Otto Preminger Institute v. Austria, 1994).

Libertatea creaţiei, totuşi, nu este una absolută, aceasta putând fi limitată, prin diverse mijloace şi sancţiuni din partea statului. Aceste măsuri sau ingerinţe trebuie să corespundă şi să satisfacă trei exigenţe prevăzute în părag. 2 al art. 10 CEDO.

Vasile Ţapoc, doctor habilitat în filosofie de la USM s-a referit la conceptul filosofic al culturii, creaţiei şi artei, subliniind importanţa acestora pentru dezvoltarea societăţii din perioada Greciei Antice până în prezent. Un loc important autorul atribuie filosofiei şi culturii Chinei Antice, care a devenit cunoscută în Europa la începutul sec.XIIV.

Tatiana Chiriac, preşedinte A.O. Falun Dafa a scos în evidenţă cazuri reale de cenzură camuflată a creaţiei de către Guvernul Republicii Moldova, amintind participanţilor la masa rotundă despre anularea abuzivă, în anul 2010, a spectacolului de muzică şi dans clasic chinez Shen Yun din New York, în urma presiunilor reprezentanţilor ambasadei chineze la Chişinău. Motivul fiind că majoritatea membrilor trupei erau aderenţi Falun Dafa persecutaţi până în prezent de regimul chinez. În acest context a subliniat şi faptul că după trei ani de umilinţe prin instanţele judecătoreşti naţionale, Asociaţia Falun Dafa nu a fost despăgubită, Curtea Supremă de Justiţie refuzând toate pretenţiile înaintate Guvernului.

Gheorghe Bobînă, doctor habilitat în filosofie a Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei a dezvăluit subiectul valorii estetice şi moralităţii ce sunt criterii determinante în activitatea de creaţie spirituală din cele mai vechi timpuri. Morala, religia şi originalitatea au fost pilonii centrali ai culturii chineze, indiene, europene, etc.

Tamara Purice, lector superior la facultatea de litere a USM a pus în discuţie problema limbii române în Republica Moldova, care trebuie cultivată împreună cu alte valori ale spiritului românesc, care vor contribui în consecinţă la unificarea neamului românesc.

Activ au participat la discuţii şi ceilalţi participanţi la masa rotundă, subliniind necesitatea şi actualitatea organizării unor asemenea evenimente, unde s-au familiarizat cu informaţii şi păreri utile pe care mai rar le citesc în sursele mass media sau le găsesc în subiectele de dezbateri la canalele de televiziune.