Va intra România sub umbrela nucleară a Franţei? Ce propune Macron şi cum vede situaţia conducerea statului român?

Franţa intenţionează să îşi extindă umbrela nucleară pentru a proteja şi alte state europene, iar preşedintele Emmanuel Macron a anunţat luni că opt ţări şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la o nouă strategie de „descurajare avansată”. Surse de la Cotroceni afirma că şi România a fost prezentă la discuţiile purtate în interiorul NATO, însă nu a luat încă o decizie, scrie Hotnews.

Potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială, România analizează propunerea lansată de liderul francez privind extinderea umbrelei nucleare franceze către alte state europene şi a participat la dezbateri pe această temă.

Macron a prezentat luni conceptul de „descurajare avansată”, care ar permite aliaţilor europeni să ia parte la exerciţii franceze de descurajare şi ar face posibilă desfăşurarea temporară a unor elemente ale forţelor aeriene strategice franceze în state aliate. El a indicat opt ţări pregătite să se alăture proiectului: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca.

Sursele de la Bucureşti subliniază că discuţia este într-un stadiu incipient şi că ea nu a început odată cu discursul de luni al preşedintelui francez, ci se află de mai multe luni la nivel tehnic în cadrul NATO.

Până în prezent, România nu a adoptat o hotărâre şi nici nu există un termen clar pentru o concluzie.

De partea sa, ministrul Apărării a declarat la Digi24 că „este o discuţie foarte incipientă care a pornit pe marginea acestui subiect lansat de Franţa. Se analizează în România, cu Administraţia Prezidenţială, cu Ministerul de Externe, cu Ministerul Apărării, să vedem cum evoluează discuţiile în perioada următoare”.

Ce presupune propunerea lui Macron

Ideea extinderii umbrelei nucleare franceze nu este nouă, însă a căpătat mai multă relevanţă pe fondul tensiunilor transatlantice şi al solicitărilor Washingtonului ca Europa să îşi consolideze propria securitate.

Luni, la o bază de submarine din Bretania, Emmanuel Macron a detaliat această intenţie, anunţând că Franţa îşi va mări arsenalul nuclear şi va consolida capacităţile de descurajare.

Conform relatărilor Reuters, Le Monde şi AP, Parisul ar urma să permită desfăşurarea aeronavelor sale nucleare în state aliate, iar partenerii ar putea participa la exerciţii de descurajare nucleară organizate de Franţa. Macron a precizat însă că decizia finală privind utilizarea armelor nucleare nu va fi împărţită cu alte state, nici în faza de planificare, nici în cea de implementare.

El a reiterat că discuţiile, desfăşurate „în deplină transparenţă cu Statele Unite ale Americii”, implică Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca.

Premierul polonez Donald Tusk a confirmat că Polonia analizează propunerea şi poartă consultări cu celelalte state invitate, subliniind totodată că Varşovia îşi doreşte pe termen lung autonomie în domeniul descurajării nucleare. Şi Danemarca a anunţat că discută cu Franţa pe tema descurajării nucleare strategice, prim-ministra Mette Frederiksen apreciind că o cooperare mai strânsă este necesară în contextul unei posibile creşteri a ameninţării militare din partea Rusiei.

Întrebări şi provocări

În discursul său, Macron a indicat că Franţa îşi va creşte numărul de focoase nucleare, în prezent aproximativ 300, fără a oferi cifre suplimentare. Ar fi prima dată după cel puţin 1992 când Parisul ar face un asemenea pas.

Franţa a sugerat de mai mult timp că arsenalul său ar putea avea un rol mai amplu într-o strategie europeană de securitate, însă Germania a manifestat tradiţional rezerve. În prezent, poziţia Berlinului pare să se schimbe, cancelarul Friedrich Merz arătându-se deschis ca forţele germane să opereze cu arme nucleare franceze şi britanice.

Rămân însă semne de întrebare pentru statele interesate de această umbrelă. Autorităţile franceze au stabilit clar că orice decizie de lansare a unui atac nuclear va aparţine exclusiv Parisului, aspect care complică negocierile.

În plus, capacitatea lui Macron de a construi o nouă arhitectură nucleară europeană ar putea fi influenţată de contextul politic intern, în condiţiile în care partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională, critic faţă de NATO, conduce în sondajele preliminare înaintea alegerilor prezidenţiale din 2027.