Un nou episod în cronica sinistră a deceselor din rândul oficialilor ruşi: Fost viceministru al Muncii, găsit mort

Fostul viceministru al Muncii al Federaţiei Ruse, Alexei Skliar (X - screenshot)
Redacţia
15.01.2026
Fostul viceministru al Muncii al Federaţiei Ruse, Alexei Skliar (X - screenshot)
Redacţia
15.01.2026

Fostul viceministru al Muncii al Federaţiei Ruse, Alexei Skliar, a fost găsit mort în locuinţa sa din aşezarea Filimonkovskoye, Noua Moscovă.

Potrivit unei surse TASS, cauza morţii lui Skliar a fost sinuciderea, informează Meduza. Agenţia de presă din Moscova, citând de asemenea surse, relatează că lângă corpul fostului oficial a fost găsit un pistol.

Sursa TASS a precizat că, pe lângă armă, a fost găsită şi o declaraţie adresată Ministerului Afacerilor Interne, în care se solicită o anchetă şi deschiderea unui dosar pentru instigare la sinucidere.

Baza relatează că Skliar a lăsat mesaje de adio pentru prieteni. Potrivit mesajului, aceştia au sunat la Ministerul Situaţiilor de Urgenţă, însă salvatorii l-au găsit pe fostul oficial deja decedat.

Baza mai relatează despre conflicte familiale şi dificultăţi financiare cu care Skliar s-a confruntat în ultimii ani. Mash, citând rudele soţiei fostului oficial, informează că Skliar şi-ar fi agresat fizic soţia, ceea ce a determinat-o să plece la familia ei din Kabardino-Balkaria şi să refuze să se întoarcă, în pofida solicitărilor acestuia.

Skliar s-a născut la 25 aprilie 1975, în Slaviansk-pe-Kuban. Până în 2002, a lucrat pentru companii comerciale din Ţinutul Krasnodar, după care a trecut în serviciul public, devenind şef adjunct al biroului regional al Trezoreriei Federale. Între 2011 şi 2013, a condus acest birou, potrivit Vedomosti.

Între 2013 şi 2018, Skliar a ocupat diverse funcţii în cadrul Curţii de Conturi, iar între 2018 şi 2022 a fost viceministru al Muncii şi Protecţiei Sociale al Federaţiei Ruse, coordonând dezvoltarea sistemelor informatice şi furnizarea electronică a serviciilor guvernamentale. După demisia din funcţia de viceministru, Skliar a părăsit serviciul public. Potrivit Baza, el şi soţia sa au fondat un startup IT axat pe vizualizarea online a datelor.

Context

Moartea lui Alexei Skliar vine după ce în decembrie anul trecut un important comandant militar rus, demis de Vladimir Putin, a murit subit în ziua de Crăciun.

Concret, este vorba despre general-colonelul Iuri Sadovenko, născut în Ucraina, în vârstă de 56 de ani, care era ministru adjunct al apărării când a fost înlăturat de Putin într-o amplă remaniere a Kremlinului.

Presa de stat rusă a relatat astăzi că Sadovenko a murit din cauza unei „afecţiuni cardiace”, fără a oferi alte detalii. Nu existaseră anterior informaţii potrivit cărora acesta ar fi fost bolnav.

Sadovenko era deosebit de apropiat de fostul ministru al apărării Serghei Şoigu – în prezent secretar al obscurului Consiliu de Securitate al Kremlinului – acţionând ca „portar” de încredere al acestuia.

El era văzut pe scară largă drept un „păstrător al secretelor” în Ministerul Apărării în primele faze ale războiului.

Putin l-a demis pe general în mai 2024, după ce l-a înlăturat pe Şoigu într-o epurare dramatică a conducerii Ministerului Apărării.

Sadovenko fusese sancţionat de Marea Britanie şi de alte state occidentale.

Moartea lui Sadovenko, la doar 56 de ani, a fost precedată de o serie lungă de decese subite şi inexplicabile în rândul elitei ruse, apărute încă din perioada imediat anterioară declanşării războiului, în februarie 2022, printre care oficiali ruşi de rang înalt, generali, oligarhi şi propagandişti.

În decembrie 2025, a fost confirmată moartea locotenent-colonelului Stanislav „Spaniardul” Orlov, 44 de ani, care a comandat notoriul batalion de huligani de fotbal al lui Putin ce a luptat în Ucraina.

Există suspiciuni că acesta ar fi fost ucis de serviciile speciale ruse la domiciliul său din Crimeea ocupată.

Un alt personaj de rang înalt ucis în această săptămână a fost general-locotenentul Fanil Sarvarov, 56 de ani, care a murit într-un atentat cu bombă plasată într-o maşină, la Moscova.

La începutul lui 2025, locotenent-colonelul Buvaisar Saitiev, 49 de ani – fost deputat al lui Putin şi legendă olimpică a luptelor greco-romane – a murit după ce a căzut de la o fereastră în Moscova. Văduva sa a declarat că, în opinia ei, căderea a fost un accident, deşi relatări ulterioare au indicat că ar fi suferit un stop cardiac.

În iulie, ministrul transporturilor al lui Putin, Roman Starovoit, 53 de ani, a fost găsit mort la doar câteva ore după ce fusese demis.

Moartea sa a fost declarată oficial sinucidere, însă publicaţia independentă SOTA a susţinut ulterior că pe corpul acestuia au fost găsite „urme proaspete de bătăi”.

În aceeaşi zi, un alt oficial, Andrei Korneiciuk, 42 de ani, s-a prăbuşit şi a murit la Ministerul Transporturilor, presa de stat invocând o posibilă „insuficienţă cardiacă acută”.

Şefi din sectorul petrolier şi energetic au murit, de asemenea, în număr alarmant.

Magnatul Lukoil Ravil Maganov, 67 de ani, a căzut de la o fereastră a Spitalului Clinic Central de elită din Moscova, în 2022. Succesorul său, Vladimir Nekrasov, a murit ulterior, la 66 de ani, din cauza unei „insuficienţe cardiace acute”.

Vicepreşedintele Lukoil Vitali Robertus, 53 de ani, a fost găsit spânzurat în toaleta biroului său, în martie 2024.

Vicepreşedintele Transneft Andrei Badalov, 62 de ani, a murit anul acesta după ce a căzut de la mare înălţime din turnul său rezidenţial de lux din Moscova.

Alte decese includ pe fostul executiv Yukos Mihail Rogaciov, 64 de ani, care a căzut de la etajul zece al apartamentului său, pe oficialul din domeniul apărării Marina Iankina, 58 de ani, care a căzut de la 50 de metri în Sankt Petersburg, şi pe senatorul rus Vladimir Lebedev, 60 de ani, care a murit subit într-o „tragedie teribilă” neexplicată.

Mai recent, propagandistul lui Putin Kirill Vişinski, 58 de ani, director executiv al imperiului Russia Today, a murit „subit”, după ceea ce presa de stat a descris drept o boală „îndelungată” sau „gravă” — în pofida faptului că nu existaseră anterior informaţii că ar fi fost bolnav.

Vişinski, care a susţinut invazia lui Putin şi a făcut parte din aşa-numitul „consiliu pentru drepturile omului” al tiranului, continuase să apară regulat la emisiuni radio în această vară.

Zeci de figuri puternice au murit până acum în căderi de la ferestre, „insuficienţe cardiace” subite, sinucideri aparente sau atacuri violente.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor