UE va solicita Canadei şi Regatului Unit să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul masiv al Ucrainei pentru 2027

Liderii Uniunii Europene profită de summiturile cu Canada şi Marea Britanie, care urmează să aibă loc în luna următoare, pentru a ajunge la un acord cu aceste ţări privind majorarea sprijinului financiar acordat Ucrainei.
Nu este vorba nici de o cerere, nici de un acord formal, ci de elaborarea unor planuri comune, având în vedere creşterea nevoilor financiare ale Kievului din cauza agresiunii din ce în ce mai intense din partea Rusiei. Conform ultimelor estimări, în 2027 Ucraina va avea nevoie de ajutor extern în valoare de 70 de miliarde de euro, relatează The Moscow Times.
Bruxelles apelează din ce în ce mai des la aliaţii care nu fac parte din UE, solicitându-le să-şi mărească contribuţia, au declarat pentru Politico cinci oficiali ai blocului, printre care doi angajaţi ai Comisiei Europene şi doi diplomaţi.
Chestiunea modului în care pot fi satisfăcute nevoile financiare ale Ucrainei a devenit “principalul subiect de discuţie la fiecare reuniune” cu partenerii, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. UE a ridicat această problemă în cadrul reuniunilor FMI, G7, G20, precum şi în cadrul negocierilor cu ţările din Golful Persic.
“Partenerii internaţionali trebuie să-şi intensifice şi să-şi sporească sprijinul financiar acordat Ucrainei”, a declarat miercuri dimineaţă, în Parlamentul European, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Joi, ambasadorii ţărilor UE vor aborda această chestiune în cadrul discuţiilor privind pregătirea summiturilor cu Bruxelles-ul şi Canada, au declarat pentru Politico doi diplomaţi. Potrivit unui înalt funcţionar al UE, în acest an Japonia nu acţionează la fel de activ ca înainte, motiv pentru care blocul o îndeamnă şi pe aceasta să-şi mărească contribuţia financiară.
UE şi statele sale membre asigură 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei, a declarat vinerea trecută preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: “Avem nevoie urgentă ca şi alţi parteneri să-şi intensifice eforturile”.
Uniunea a alocat pentru acest an şi pentru anul viitor un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro, care ar trebui să acopere două treimi din nevoile Ucrainei. La Bruxelles se estimează că alţi parteneri, printre care Canada, Marea Britanie, Norvegia, Japonia, Coreea de Sud şi Australia, vor asigura încă 45 de miliarde de euro.
Marea Britanie declară că a alocat Ucrainei, în total, 25 de miliarde de lire sterline (aproape 30 de miliarde de euro), iar Canada a promis ajutor militar în valoare de 5,4 miliarde de euro şi sprijin financiar direct în valoare de 8,2 miliarde de euro.
Conform datelor Institutului de Economie Mondială din Kiel, pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse, ţările din Europa continentală au alocat în total 137 de miliarde de euro, UE, prin instituţiile sale şi bugetul general – 100 de miliarde de euro, SUA – 115 miliarde de euro, iar alte ţări – 31 de miliarde de euro.
Însă problema găsirii de noi resurse financiare devine din ce în ce mai acută. Multe ţări europene se confrunta cu o povară semnificativă a datoriei şi cu un deficit bugetar. Lideră extremei drepte franceze, Marine Le Pen, care, potrivit sondajelor, se află deocamdată în fruntea cursei prezidenţiale, a declarat recent într-un interviu acordat Financial Times că Parisul nu mai dispune de fonduri.
“O abordare onestă ar fi să-i spunem domnului Zelenski, practic să-l avertizăm: ascultaţi, nu mai putem face nimic”, a explicat ea. “Am acordat deja un împrumut [din partea UE] de 90 de miliarde de euro, din care 18 miliarde de euro revin Franţei. 18 miliarde de euro – este într-adevăr o sumă foarte mare”.
Şi, tocmai din acest motiv, în UE s-a reluat discuţia privind rezervele ruseşti. Pentru aceasta, Comisia Europeană trebuie să găsească o nouă modalitate de a utiliza aceste active, după ce, în decembrie 2025, Belgia, unde se află aproape întreaga sumă îngheţată, a blocat planul anterior.