UE şi SUA au convenit să revizuiască sistemul de securitate european după încheierea războiului din Ucraina

După ce au purtat consultări, la Abu Dhabi, împreună cu reprezentanţii de la Kiev înainte de începerea negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, delegaţiile americană şi europeană au convenit asupra revizuirii mecanismelor de securitate de pe continent, cu scopul de a reduce tensiunile dintre Kremlin şi NATO.

La Washington se consideră că ajustările care ţin cont de dorinţele Rusiei vor permite apropierea de un acord paşnic privind Ucraina şi asigurarea stabilităţii postbelice. În Europa există temeri că Moscova ar putea avea şansa de a-şi impune condiţiile într-o regiune în care încearcă să-şi recâştige influenţa pierdută după Războiul Rece, potrivit The Moscow Times.

Ucraina şi partenerii săi europeni au convenit cu SUA că este “extrem de important” să se rezolve “problemele de securitate din perioada postbelică” şi să se reducă “riscul unui conflict” în regiune, se menţionează în declaraţii practic identice, publicate de Consiliul European şi de trimisul special Stephen Whitcoff.

“Obiectivul comun constă în elaborarea unui sistem de securitate practic şi sinergic, care să consolideze securitatea pe termen lung a Ucrainei şi să creeze încrederea necesară pentru a ajunge la o soluţionare prin negocieri.

Punând accentul pe instaurarea unei păci durabile, părţile au analizat modul în care pot fi utilizate instituţiile şi acordurile europene existente în domeniul securităţii după încheierea războiului din Ucraina”, se menţionează în declaraţii.

Discuţia din cadrul întâlnirii dintre reprezentanţii SUA, Europei şi Ucrainei a avut un caracter substanţial, iar atmosfera a fost pozitivă, au declarat pentru Politico doi oficiali familiarizaţi cu desfăşurarea acesteia. Totuşi, rămâne neclară succesiunea acţiunilor, notează publicaţia: dacă acordul privind securitatea europeană va face parte din înţelegerea privind încetarea războiului din Ucraina sau dacă acesta va fi încheiat ulterior.

Liderul rus Vladimir Putin şi reprezentanţii regimului său au cerut în repetate rânduri modificarea configuraţiei securităţii europene, ajungând chiar până la revenirea NATO la graniţele din 1997, când fostele ţări ale blocului sovietic şi republicile URSS nu făceau încă parte din alianţă. La acestea s-au adăugat, după începerea războiului din Ucraina, şi Finlanda şi Suedia. Moscova a cerut, de asemenea, interzicerea admiterii de noi membri în NATO şi restricţii privind amplasarea rachetelor americane în Europa.

Aceste cerinţe, formulate printre altele la sfârşitul anului 2021, înainte de invazia din Ucraina, au fost respinse, inclusiv pentru că unul dintre principiile fundamentale ale Occidentului este libertatea ţărilor de a-şi alege alianţele la care doresc să participe.

Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarat vinerea trecută: “Avem deja o arhitectură europeană de securitate — NATO şi Uniunea Europeană îşi joacă rolurile corespunzătoare în cadrul acesteia. Trebuie să asigurăm integrarea Ucrainei în această arhitectură. Problema este ca Rusia continuă să încalce tratatele care stau la baza acesteia”.

Este evident că europenii privesc cu mare reticenţă cererile Rusiei, dar sistemul actual nu funcţionează, a declarat jurnaliştilor un oficial american:

“Trebuie să creăm ceva nou, care să funcţioneze încă de astăzi… La urma urmei, dacă întreaga arhitectură veche ar fi funcţionat normal, nu ne-am fi trezit în acest război prelungit. Este evident că ceva nu funcţionează, şi trebuie să găsim o modalitate ca, atunci când vom pune capăt acestui război, acesta să fie cu adevărat încheiat definitiv”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, participă activ la discuţiile cu administraţia SUA pe această temă şi la schimbul de idei privind reformele, relatează Politico.

În acelaşi timp, NATO va continua să joace un rol central în apărarea europeană, iar ţările îşi vor păstra dreptul de a lua decizii în mod independent, scrie The Wall Street Journal, citând oficiali americani.

“Atât sub administraţiile republicane, cât şi sub cele democrate, SUA a subliniat de zeci de ani că, în chestiunile de securitate din Europa, Rusia trebuie să aibă drept de vot, dar nu şi drept de veto”, remarcă Andrew Weiss, fost membru al administraţiei pe probleme de securitate naţională şi expert în Rusia la Centrul Carnegie pentru Pace Internaţională.

“Nu este de mirare că ucrainenii şi europenii sunt profund îngrijoraţi de faptul că, pe la spatele lor, s-ar putea încheia anumite înţelegeri”, a adăugat Weiss.